De ce ți se face foame de lup de la alcool

Indiferent de câte ori îți spui că o să mergi direct acasă din club și o să iei un paracetamol, o să bei un pahar de apă și o să te culci, iată-te din nou în fața frigiderului, cum îți îndeși resturi de lasagna în gură cu linguroiul și te întrebi pe unde oare oi fi pus ciocolata aia Mars. Sau în fața shaormeriei, unde comanzi un kebab imens cu multă maioneză cu usturoi. Și cartofi prăjiți, dacă tot ești acolo.

Dar, conform unui nou studiu al centrului de cercetare Francis Crick din Londra, pofta de mâncare de la beție s-ar putea să depindă de un mecanism neuronal.

Vezi? Nu e vina ta că tânjești la carbohidrați și brânză când ești beat. Creierul e de vină.

Publicat ieri în revista Nature Communications, studiul a fost întocmit de niște cercetători care le-au injectat unor șoareci alcool cam în cantitatea în care torni tu în tine în weekend, dar echivalentul pentru șoareci. Un al doilea grup de șoareci nu a primit deloc alcool.

Evident, șoarecii în stare de ebrietate au mâncat mai mult decât colegii lor treji.

Deși, până acum, acest comportament alimentar excesiv era asociat cu lipsa lucidității, cercetătorii de la Francis Crick susțin că ar fi în joc și un factor biologic.

Conform studiului, alcoolul stimulează neuronii AgRP din creier, cei care controlează foamea și care se găsesc și la oameni, și la șoareci. Când acești neuroni sunt stimulați, se declanșează rapid foamea, indiferent dacă are corpul nevoie sau nu.

Autorii au explicat: „Dacă ai consumat alcool în cantități considerabile, vei consuma și mâncare în cantități mari." Au adăugat că atunci când neuronii AgRP au fost dezactivați la șoareci, aceștia n-au mai mâncat în neștire.

Gary Wittert de la Universitatea de Medicină Adelaide, n-a fost implicat în studiu, dar a discutat fenomenul cu ABC. A explicat: „Alcoolul e activ în creier pe un grup de celule nervoase din regiunea creierului care reglează consumul de mâncare, iar aceste celule nervoase produc o proteină numită proteină agouti – așa că se numesc neuroni AgRP. Când acești neuroni produc proteina, reglează consumul de mâncare, iar alcoolul modulează efectul acestor neuroni ca să crească pofta și consumul de mâncare."

Deși rezultatul cercetării e interesant, alți experți au accentuat că aceste experimente pe șoareci sunt totuși limitate. Scott Sternson de la Institutul Medical Howard Hughes din New York a declarat pentru Scientific American că, în comparație cu șoarecii, oamenii au un comportament complex și factorii sociali sau contextuali ar putea avea și ei un impact asupra consumului alimentar la beție.

Se pare că pofta ta teribilă de șaorma la 3 dimineața va rămâne un mister în continuare.

Urmărește VICE pe Facebook . Traducere: Oana Maria Zaharia