Două știri care-ți arată că educația în România încă nu e luată în serios

Cam acum nouă luni scriam despre cum poți să te lauzi cât vrei cu performanțele olimpicilor, dar să nu care cumva să compari educația de la noi cu a altora. În mai puțin de un an au venit câteva date pe care nimeni nu le va lua în seamă. Dacă le-ar lua, peste un an nu ne-am mai mira de ce situația e la fel de proastă și de ce studenții nu prea caută loc de muncă.

Cel mai nașpa procent pe care l-am văzut după simulare a fost că doar 33% din elevi au luat peste 5 la Matematică. Evaluarea Națională e primul examen important pentru elevi și ăsta separă masa asta mare în două: cei care ajung la liceele de top și restul. La capătul celălalt al educației, un studiu Deloitte despre studenții de aici și din afară a arătat că 75% din ăștia de la noi vor să mai stea la facultate, că poate mai învață ceva. Dacă ți se pare că astea două n-au treabă una cu alta, te înșeli. La cum arată situația, peste cinci ani o să vezi studii și mai nasoale despre studenții de atunci.

Simularea de orice fel, la școală, ar trebui să lipsească, dar nimeni nu se ia în serios

Într-o lume în care lucrurile ar merge bine, orice fel de simulare ți-ar da un punct de vedere ca să știi ce să faci mai departe. Când vine vorba de simularea din școală, e aproape inutilă. Tot ce înțeleg elevii din zilele de simulare e că au pauză după ce două-trei ore îi bate cineva la cap cum să-și scrie numele corect, cum să împăturească foaia corect și, neapărat, nu au voie să copieze.

Elevii își dau mai mult silința la lucrările alea de început de liceu sau an nou, când au profesor nou. Atunci măcar se străduiesc să facă impresie, dar aici știu din capul locului că n-au nimic de câștigat. O să se laude cineva că a luat 10 la simulare, dar a picat grațios la examenul real? O să-i pară cuiva rău c-a luat 4 la simulare, dar s-a învârtit de-un șapte (sau mai mult) la examenul care chiar CONTA?

Statistica arată așa după simularea Evaluării: 33,1% din elevi au luat peste 5 la Matematică, 63,2% au luat peste 5 la Română și vreo 82,5% au peste 5 la limba maternă. Au fost 180 000 de elevi care au dat un examen de care nu-i pasă nimănui și știu și ei că abia în iunie trebuie să-l ia în serios.

Ministerul Educației spune că obiectivele sunt ca elevii să se familiarizeze cu rigorile examenului, stabilirea nivelului real de pregătire, optimizarea pregătirii ca să n-o dea în bară la vară. Dacă n-ai pufnit în râs la niciunul dintre obiective, înseamnă că trăiești într-o lume frumoasă, roz, cu unicorni erudiți. Câțiva elevi au plâns după rezultatele astea, alții și-au luat bătaie acasă, iar pe restul îi doar la simulare de cum se spetesc profesori, inspectori, imprimante și alte cadre din educație să pară că fac ceva pentru educație.

Studenții români și-au dat seama ce contează cu adevărat: lipsa de responsabilitate

Există și aici procente din studiul citat mai sus. Sunt cam așa: 75% din studenți vor să continue educația post-universitară (39% din Europa Centrală și de Est vor asta), iar 84,4% cred că sunt complet inutili într-un loc de muncă (a se citi: nu sunt pregătiți pentru viața profesională). Cireașa de pe tort e asta: 50% zic că educația e importantă în viață.

În 2017, PSD le-a plasat studenților gratuitate pe tren. Cine se zbate suficient, prinde loc la cămin. Sunt o mulțime de locuri de muncă la negru. Sunt câteva milioane de români în afară care-s părinți și trimit bani acasă. Toate astea duc la cele două motive pentru care studenții vor mai multă educație: lene și lipsa educației. Lenea e de înțeles, să muncești presupune să urmezi un program, să tragi ca locomotiva pe-un salariu mizerabil la început, să suporți colegi, să ai responsabilități și să răspunzi pentru decizii.

Lipsa educației e cuplată cu subiectul simulării. Cei de acum sunt elevi care au dat niște simulări cu obiective utopice în urmă cu cinci – opt ani. S-au descurcat excepțional atunci, s-au târât prin liceu și au ajuns să dorească acum și mai multă educație.

Astea două sunt doar subiecte din ultima săptămână. Sunt o mulțime de chestii de învățat din două situații în aparență fără legătură. Și totul pleacă de la cum iau oamenii în serios niște lucruri. Chiar și așa, n-o să vezi nicio acțiune după astea.

În iunie, deși nu la fel de rău ca acum, rezultatele Evaluării Naționale n-o să fie strălucit. Urmează Bacalaureatul. Apoi Admiterea. La final, prin toamnă, mereu am senzația că-s doar examene care să genereze subiecte pentru presă. Ca un Eurovision nițel mai prost și cu mai mare importanță.

https://www.facebook.com/viceromania/

Citește mai multe despre educație:
Am citit manualul de Sport ca să văd de ce nu mai e nicio speranță pentru școala românească

Toate motivele pentru care e nevoie de educaţie sexuală în şcolile din România

De ce-l susțin rectorii din România pe ministrul agramat al Educației, numit de PSD