Am încercat să devin milionară prin vânzarea de NFT

Săptămâni în urmă, când am văzut prima oară termenul NFT, am bănuit că ar avea de-a face fie cu NFL, fie cu criptomonedele. Ca puștoaică cu fobie de sport, care stă mai mult în casă și fără să știu nimic despre „finanțe”, intenționat nu i-am dat atenție.

Se pare că ar fi trebuit totuși. După ce am urmărit o perioadă operele artiștilor digitali și de realitate augmentată, și cu știrile că Grimes a făcut șase milioane de dolari prin vânzarea de NFT-uri, nu mai puteam să scap de subiect nicăieri pe internet. 

Fiindcă n-am vrut să fiu rămân fraiera clasei, mi-am rugat colegul de apartament să-mi explice bazele. Hai să-ți explic, uite ce am învățat:

Criptomoneda operează folosind tehnologia blockchain. Un blockchain este un fel de bază de date care stochează informația în blocuri care sunt legate între ele. Baza de date este controlată de toți utilizatorii, nu de anumiți oameni sau de grupuri, și toate tranzacțiile de pe blockchain sunt înregistrate permanent și nu mai pot fi niciodată editate. Tranzacțiile sunt înregistrate cu o semnătură criptografică invariabilă sau cu un „hash”.

Non-Fungible Tokens, sau NFT-urile, sunt jetoane criptografice alimentate (în mare) de Ethereum, a doua cea mai mare criptomonedă după Bitcoin. În esență, sunt bucăți de cod fixe care demonstrează că deții acel jpeg, GIF sau înregistrarea audio a partidei de sex a Azealiei Banks.

Deși nu poți să le tranzacționezi așa cum ai face-o cu moneda cripto, le poți vinde din nou când își măresc valoarea, cum ai ridica prețul unei pensule rare în magazinul tău Neopets.

Bineînțeles că oamenii pot să facă un screenshot cu NFT-ul pe care îl deții și să îl folosească cum vor, cu legile de copyright implementate, dar nu e la fel ca sentimentul că știi că tu deții pe bune originalul.

„Faptul că multă lume a rămas blocată în fața calculatoarelor pe perioadă nedeterminată, fără posibilitatea să călătorească și să viziteze instituții culturale, a jucat un rol semnificativ în creșterea NFT-urilor”, a spus Elena Zavelev de la CADAF (Crypto and Digital Art Fair). „Arta digitală a fost tradițional un segment de nișă, cu prețuri mai mici și mai puține opere în colecțiile de artă.”

Saltul subit în valoare al acestor opere de artă a creat organic un interes pentru NFT-uri printre artiștii digitali, mai ales că tehnologia permite artistului original să câștige un procent de fiecare dată când creația este vândută. „Anul 2020 a devenit un punct de turnură; am avut mediatizarea criptomonedei și proliferarea artei digitale printre creatori”, a spus Elena. 

Deși Elena recunoaște că ce ajunge să se vândă ține în totalitate de gusturile colecționarilor, o căutare prin piețele ca Rarible, Foundation și SuperRare arată că cele mai bine vândute sunt reinterpretările animate 3D și imaginile inspirate din cultura internetului. Artistele pe care le urmăresc pe Instagram, inclusiv Serwah Attafuah, Kyt și Emma Stern, au vândut recent piese digitale pentru mii de dolari. E fix ce te-ai aștepta de la o piață de artă dictată de o mână de tocilari de internet.

„Platformele pe care le-ai menționat, și multe altele, oferă un proces direct pe piețele lor, și nu trebuie să știi deloc programare pentru asta”, a explicat Elena. „Din moment ce spațiul este la așa de mare căutare acum, sunt adesea liste lungi de așteptare pentru artiștii care vor să-și vândă creațiile.”

O platformă fără listă de așteptare este OpenSea, „cea mai mare piață digitală din lume” pentru NFT-uri, care deține colecțiile infame (în spațiul NFT cel puțin) precum CryptoPunks și CryptoKitties. M-am gândit că asta ar fi cea mai bună șansă a mea să reușesc ca artist NFT.

În primul rând, a trebuit să cumpăr niște Ethereum, criptomoneda responsabilă de susținerea acestei piețe de artă blockchain. Din fericire, colegul de apartament menționat anterior a avut o ofertă de la Coinbase, un portofel digital în care poți cumpăra, vinde și stoca cu ușurință diferite forme de cripto. După ce am cumpărat moneda, a trebuit să fac transferul spre Metamask și să adaug aplicația la browser. Dacă încă citești, felicitări.

Apoi a trebuit să decid ce mâzgălitură stupidă de pe desktop să devină primul meu NFT. Cu gândul că glumele de pe internet vor merge mereu bine, am ales un omagiu al meme-ului blestemat Persian Room Cat Guardian, pe care l-am făcut mai demult și care deja avea peste șapte milioane de vizualizări pe Giphy.

Având în vedere că nu am niciun fel de experiență în crearea unui peisaj 3D, cu siguranță reinterpretarea asta umilă de memă ar fi un mod sigur de a câștiga o pălărie de bani. Sper să fie așa, fiindcă am fost taxată 0,066156ETH (86,92 de lire) ca „gas fee” pentru procesul de minting. 

În timp ce poți să ai doar o piesă pe platformă pe o perioadă nedefinită de timp și să adune praful până e vândută într-un final, a treia carantină mă copleșea. Fiindcă mi-era dor de adrenalina de care aveam parte când îmi licitam GIF-ul pe eBay celui care oferea cei mai mulți bani, mi-am setat limita de timp la trei zile și am așteptat. Și am așteptat. Și am așteptat. Și am așteptat.

A doua zi, am micșorat prețul de pornire la echivalentul a 25 de lire. Chiar și dacă se vinde, ar fi o pierdere de 71 la sută, așa că am contactat-o iar pe Elena pentru sfaturi. „Atunci cred că nu este momentul potrivit pentru piesa asta”, a spus ea cu blândețe. „Cred că cel mai productiv ar fi să privești totul așa cum ai trata orice stil nou, cam la fel ca în arta tradițională.”

Uite așa, mi-a fost clar că nu aveam habar ce făceam. Deloc surprinzător, nimeni nu a licitat pentru micul meu GIF.

Se pare că nu sunt singura care are parte de soarta asta; chiar și Beeple, un artist care a vândut recent un NFT pentru 50 de milioane de lire, a spus că explozia de cripto-artă este o „bulă”, și că sunt multe avertismente online despre faptul că cheltui mai mulți bani pe minting (validarea operei) decât vei face de urma ei (care evident este și cazul meu). Și asta pe lângă toate celelalte minusuri, cum ar fi impactul masiv al criptomonedei asupra mediului sau faptul că frauda în spațiul NFT este deja în floare, și oamenii validează opere de artă și le vând fără permisiunea artistului original.

Cu toate astea, dacă vreun colecționar vrea să cumpere ultima mea fărâmă de demnitate, este disponibilă pe OpenSea, la echivalentul a 1,25 de lire. Un chilipir.

NOTĂ: După ce a fost publicat articolul, NFT-ul a fost cumpărat pentru 1,18 lire, lucru care m-a lăsat cu o gaură de doar… 85,74 de lire.

În concluzie: vânzarea de NFT-uri nu e clar soluția profitabilă de a face mulți bani, așa cum au spus alții că ar fi. Poate data viitoare voi încerca ceva mai viabil din punct de vedere financiar, cum ar fi dropshipping sau o schemă piramidală. Sau poate ar trebui să învăț cum să folosesc un program 3D… sau să renunț pentru totdeauna la desen?

Vezi ce mi-a făcut procesul ăsta? Sunt o epavă. Marea dezamăgire mi-a lăsat un gust amar în gură că nu ar mai trebui să-mi încerc vreodată norocul și că, de asemenea, în adâncul sufletului, sunt la fel de capitalistă ca toată lumea. Până la urmă eu am ales viața NFT, nu ea pe mine.