„Am plecat amândoi din țară când a ieșit PSD în decembrie, acum ne-am întors să protestăm”

Ca să mai dreagă din scandalurile iscate după ce-au scăzut salariile multor bugetari și privați prin reforma fiscală, cei din PSD au dat drumul ieri la procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Aparent, cele patru mii de condamnări definitive au fost un pic prea mult pentru partidul condamnatului Liviu Dragnea. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a frustrat aseară o țară întreagă cu 80 de minute în care a citit un raport, în care s-a plâns, printre altele, că șefa DNA a cheltuit prea mulți bani pentru anchetarea hoților și a corupților. În mod ironic, azi zici că a furat cineva raportul de la Ministerul Justiției, altfel nu există nicio explicație pentru care nu a fost făcut public încă, iar site-ul e picat.

În condițiile astea, peste o mie de oameni au ieșit ieri în viscolul din Piața Victoriei, ca să protesteze față din cel mai recent abuz al guvernului. În ciuda unor momente de furie reală, grosul protestatarilor au fost destul de calmi, cu glumițe precum: „Nu vă fie frică, Soros se ridică” sau „Cred că i s-au înroșit mustățile lui Dragnea după ce-a văzut ce-i aici”. Totuși, între glume, s-a vorbit foarte serios despre plecat din țară. Nu degeaba-i România pe primele locuri în Europa la numărul de oameni care emigrează.

Adrian (34 de ani) mi-a explicat că nu a mai putut să stea acasă cu familia sa, fără să-și exprime frustrarea că are de a face cu niște oameni cu aceeași viziune ca-n regimul comunist, în care partidul deține adevărul absolut.

El și soția sa, Oana (33 de ani), au decis să plece din țară fix după ce-au aflat c-a câștigat PSD alegerile din 2016 cu un procent covârșitor:

„În februarie eu am plecat în Olanda și, după câteva luni, a venit și el”, mi-a povestit Oana. „Suntem aici să ne vedem familia și se pare că am nimerit numai bine. Anul trecut am fost la protest, anul ăsta din nou. Mi-este greu să accept că PSD este din nou la conducere, mi-este greu să accept că mi-am părăsit țara, dar mi-era și mai greu să văd furturile lor, fără să mă gândesc că-mi pierd viața aici. Nici în Olanda nu e totul roz, dar chiar dacă am plecat dintr-o corporație de aici unde aveam salariu foarte bun și încă nu lucrez acolo, măcar știu că văd altceva.”

În asentiment cu ei este și Silvia (25 de ani), care lucrează în IT, un domeniu de succes în România, poate chiar motorul economic al țării.

„Am urmărit discursul lui TT, am simțit cum îmi crește tensiunea și am zis că nu se mai poate. Am biroul aproape și am zis că this is it, ne cred proști. Domeniul IT îmi permite să plec din țară și am foarte mulți prieteni care se gândesc la asta. Înainte erau foarte înverșunați, încercau să ne convingă că merită să rămânem, că avem pentru ce, dar în condițiile astea e efectiv imposibil, pentru că e bătaie de joc. Chiar și creșterile salariale din domeniul IT sunt vorbe goale. Mie mi-a scăzut salariul dintr-o incosecvență între ce s-a decis în guvern și cum se aplică ordonanța lor de urgență.”

Pentru cei care nu vor să plece din țară, rămâne problema viitorului copiilor lor, care e amenințat de toate măsurile astea, de la absurditățile reformei fiscale la anularea luptei anticorupție, după cum mi-a explicat și Felicia (46 de ani):

„A fost groaznic tot ce am văzut la televizor, nu puteam să stăm în casă. De un an de zile suntem tot pe drumuri, aproape că ne vine să ne încălzim acolo la ei, în Guvern. Nu vor să țină cont de nimic, e un divorț îngrozitor cu populația, pe care trebuie să-l sancționăm, oricât de complicat ar fi, oricâte treburi avem. E un protest pașnic, dar nu știu cât va mai rămâne așa, că oamenii își pierd răbdarea.

Noi avem peste 40 de ani, de multe ori în anii aceștia ne-a trecut prin minte să plecăm. Băieții noștri, care sunt studenți, ne spun mereu că vor să facă asta. Noi nu știu dacă vom pleca, noi cred că o să murim cu ei de gât. Dar mi-ar părea foarte rău să nu pot contribui ca această țară să fie ok pentru băieții mei. Vreau să nu fim nevoiți să plecăm.”

E pur și simplu o stare generalizată de frustrare, în care o mare parte a populației se simte efectiv împinsă din țară și mulți nu mai vor să accepte și pun piciorul în prag.

Remus are 29 de ani, lucrează în mediul privat, și refuză să plece:

„Nu este normal ca niște infractori să facă tot ceea ce fac de un an încoace, să aducă oameni din alte zone ale țării care să protesteze aici împotriva DNA. Nu ar trebui ca un infractor ca Dragnea să aibă puterea să schimbe legile justiției.

M-am gândit să plec, dar ar fi o soluție de laș. De ce să plec eu din țară când ei ar trebui să plece. De ce să plece de lângă familie, de lângă prieteni, un om cinstit. Nu e normal să fiu eu nevoit să-mi părăsesc țara, pentru că o mafie vrea să-și facă insule.”

Rămâne de văzut dacă fumigena de zilele astea va acoperi niște măsuri economice noi care o să ne dea salariile peste cap sau dacă noi chiar vom prinde momentul sumbru în care singurele opțiuni de supraviețuire aici rămân să ne facem carnet de membru PSD sau să plecăm din țară.

https://www.facebook.com/viceromania/