Publicitate
Știri

Am întrebat medici tineri dacă România mai are vreun viitor și dacă mai rămân în țară

În țara în care, acum, cetățenii și politicienii se joacă de-a hoții și vardiștii, tinerii de la Medicină au cele mai bune șanse să-și găsească joburi p-afară.

de Vlad Marko Tollea
01 Februarie 2017, 12:57pm

După tragedia de la Colectiv, din 2015, anul trecut a fost marcat de scandalurile din sistemul medical românesc: Hexi Pharma și dezinfectanții diluați, demisia ministrului de atunci al Sănătății, urmată de un succesor care părea pus pe treabă. Poate e prea mult să spun că a făcut o reformă - că sigur nu o poți face în mai puțin de un an, Vlad Voiculescu și-a pus în cap mulți manageri și dinozauri, după propunerile „guvernului din care făcea parte.

Anul 2016 s-a finalizat cu dezvăluirile legate de „medicul îngerilor", ortopedul care mutila și experimenta fără discernământ pe pacienți.

Cu toate astea, pacienții încă sunt internați pe holuri în unele spitale, bolnavii psihic sunt folosiți drept mână ieftină de lucru, iar studii recente arată că sistemul nostru e chiar mai bolnav decât cel al Albaniei. Colac peste pupăză, toate luminițele de speranță aprinse cu greu în ultimele luni au fost stinse în patru minute de către actuala conducere a țării. Aceeași care aseară a trecut mișelește cele două ordonanțe de urgență privind grațierea și amnistia. Drum deschis corupților, tâlharilor și penalilor.

Cu toate acestea în minte, am căutat tineri studenți și medici, din Timișoara, care să mă lămurească cum văd ei viitorul în țară și de ce ar rămâne aici în loc să profeseze peste granițe, într-o lume ceva mai decentă.

Oana, studentă în anul șase, viitor pediatru

VICE: De ce pediatrie?
Oana: Că-mi plac mult copiii și, din câte-am văzut în practică, mi se pare că și atmosfera într-un spital de copii e mai liniștită, oamenii nu se ceartă, e altfel.

Are pediatria un viitor în România?
Cred că are oriunde. Dacă părinții au grijă de cei mici, atunci o să fie tot timpul un flux, mai mult decât adulții, cărora nu le pasă sau nu merg atât de mult la doctor. Și parcă și spitalele de copii arată mai OK decât astea mari.

Mi-ai zis că ai auzit de cazul Burnei. Ce ți-a arătat asta despre sistemul medical?
Cel mai mult m-a șocat că el a putut să facă chestiile astea pe copii. Ba, mai mult, seninătatea cu care o făcea, invocând pretextul avansării științifice.

Citește și: Reacțiile românilor la cazul Burnei îți arată de ce suntem complici la moartea acelor copii

După ce termini facultatea, ce planuri ai?
Aș vrea să plec în Germania, după ce-mi dau licența, să fac acolo rezidențiatul.

Te întorci?
Nu știu. Uite, dacă ar fi lucrurile mai OK și lumea mai fericită aici, n-aș mai pleca, neapărat.

Și-n afară de oameni mai fericiți, ce te-ar ține aici?
Un loc de muncă curat, stabil și să văd că pacienții sunt tratați cum trebuie, ca să nu adun frustrări. De asta mi-e cel mai frică.

Și chiar mă văd făcând jobul ăsta pentru copii, și chiar aș vrea să-l fac ca lumea.

Cum ți se par propunerile făcute de fostul Ministru al Sănătății?
Bune. Ar fi fost un progres real, așa... în timp. Chestia asta cu managerii de spitale, mie mi se părea super OK ideea lui, efectiv să poată aplica oricine care ar fi fost competent. Cum e și spitalul Hopkins, unul dintre cele mai bune din lume, care are manager fără legătură cu medicina. El chiar a încercat cu toate reformele astea să fie totul transparent.

Dar ziceai că o să vrei să te întorci.
Băi, acum mi-e și foarte frică să plec acolo singură. Dar am în mine și chestia asta, că vreau să schimb ceva, dar nu știu exact cu ce preț. Dacă ar fi aici un pic mai ușor în viitor, poate că aș vrea să vin înapoi și să încerc să schimb.

Alexandra, rezidentă în anul trei la ATI

VICE: Care sunt condițiile la voi?
Alexandra: Secția noastră e super bine dotată. Avem o grămadă de șanse de a pleca dincolo și de a ne întoarce acasă. Șeful nostru de secție a fost plecat mult și știe clar că tu aduci un aport de-acolo. El încearcă ca noi, la ATI, să ajungem la un nivel cât mai aproape de Anglia.

Și folosiți șansele astea? Dacă da, de ce revin oamenii?
Da. Se întorc ca să-și dea specialitatea. Tu poți să nu o dai în România și să rămâi acolo, dar n-ai diplomă de specialist. La noi revin pentru că li se recunosc anii. Sunt alte specialități unde, dacă pleci, nu te mai întorci, că așa-ți zice șeful de secție.

Cum îți zice asta?
A, păi le zice pe față: „Pleci, nu te mai întorci". Adică anii făcuți acolo sunt pierduți. Îți îngheți anul de rezidențiat aici și când revii, o iei de acolo.

Și de cine ține condiția asta?
De cine e șef de secție și de cât de deschis e la minte.

Da' numai în Irlanda plecați voi?
Acolo e super ușor, că există un parteneriat. Tu, dacă vrei, poți să pleci oriunde, dar pe barba ta.

Tu ce ai de gând?
Să plec. Probabil pentru un an. O colegă, plecată pentru șase luni, a ajuns să stea doi ani. Nu-i foarte greu să te obișnuiești cu viața de acolo...

Iar când revii?
Îmi dau specialitatea, dar n-o să rămân în Timișoara, că nu sunt locuri. Și dacă s-ar scoate, nu e pentru mine. Nu simt că m-aș potrivi în Județean. Așa că m-aș duce într-un orășel mai mic sau la privat.

Ce-ți place cel mai mult la terapie intensivă?
Adrenalinaa! E super tare. Eu m-aș plictisi pe altceva.

Debora, studentă în anul cinci la medicină generală

VICE: Ești în penutimul an. După ce termini, te-ai gândit ce vrei să faci?
Debora: Să-mi dau examenul și să încep rezidențiatul în țară. M-am gândit mai mult ce nu vreau să fac: chirurgie, medicină de urgență și pediatrie.

De ce astea nu?
Criteriul timp. Cred că toată lumea începe medicina cu high hopes, că-i nobil. Dup-aia, în anul cinci, după ce treci prin câteva spitale, examene și drame, începi să-ți reconsideri alegerea.

Deci te pragmatizezi pe măsură ce intri pe vena sistemului sanitar?
Cu siguranță.

Citește și: Obligă Guvernul României să-ți spună adevărul despre spitale, printr-un mail

Cum ți s-au părut măsurile propuse în Sănătate în ultimul an?
Cred că o luaserăm pe-o pantă ascendentă și că lucrurile se schimbă spre bine. Hai să-ți dau un exemplu concret: salariul unui prieten rezident, de când am intrat la facultate până acum, a crescut de la 900 de lei la aproximativ 2 000. E o diferență. Dar nu-s banii cel mai important criteriu. Și în același timp, toate lucrurile sunt pe muchie. Sunt șanse foarte mari să cadă fie spre bine, fie înspre dezastru complet.

Cum mai reducem un pic din nevoia de a lua șpagă, așa încât tinerii medici să poată trăi totuși decent?
Hm... Evident, mărirea salariilor. Dar eu nu vreau să cred că mai există condiționarea actului medical. Deși, după cazul Burnei, am rămas absolut șocată. Și uite, ca exemplu concret: taică-miu a trebuit să-și pună recent un stent. După ceva timp, l-am întrebat: „Na, zi sincer acum, a trebuit să dai ceva?". A zis că a încercat să dea la rezidenți, la asistentă și că nimeni n-a primit absolut nimic. E un semn excelent, da.

Ai menționat de numele Burnei. Ce știi despre el?
Am citit toată ancheta făcută de Casa Jurnalistului. Fundamental greșit a fost felul în care trata pacienții. Nu doar material, ci și faptul că lucra total experimental și că lua toate instrumentele doar de la o anumită firmă. Dar cel mai tare din toată ancheta respectivă m-a frapat să văd cum îl prezentau televiziunile. Tipul avea cultul ăsta al personalității.

În urma scandalului ăstula, a apărut și un grup de susținere al său. Cum ar trebui să fie legătura dintre medic și pacient?
Clar nu una de venerare. Cred că toți medicii care ajung cadre universitare sau în poziții de conducere li se urcă succesul la cap.

Și ca medicinistă cum îți vezi viitorul? Ai zis că ai vrea să ai o experiență și afară. Ai vrea dup-aia să revii, să faci bine aici?
Eu cred că menirea mea pe Pământul ăsta e să slujesc oamenii, să le fac bine cumva. Mi-ar plăcea, în primul rând, să fac bine poporului meu, să zicem. Dar nu-s fixată nici să stau, nici să plec.

Alla, rezidentă în anul 1 la boli infecțioase

VICE: Ce lipsuri duceți aici?
Alla: De aparatură, de mai mult personal. Conform ultimelor studii, am înțeles că e o deficiență de personal de 40% la nivel de țară. La noi, de exemplu, suntem suficienți suficienți, dar nu și asistente, infirmiere, brancardieri.

Și-asta se resimte și la voi.
Da, pentru că ți-e nașpa să mergi să-i mai ceri ceva unei femei care a lucrat doișpe ore în continuu și abia așteaptă să plece acasă.

Și cu bugetul, cum stați?
Cred că ar trebui suplimentat. Îs multe cazuri sociale pe care vrei să le ajuți și n-ai cu ce. Plus că nu există educație sanitară în țara asta. Și io nu-s pe ginecologie, dar îs o grămadă de cazuri ce s-ar putea evita. Uite, sunt foarte mulți care habar n-au de boli venerice. Sau mulți copii de 14 ani, care au copii la rândul lor. Și copiii ăia de o lună – două – trei – cinci se internează cu bunica, pentru că ce să știe mama de 14 ani, când ea n-a auzit în viața ei de prezervativ sau anticoncepționale?

Și-atunci hai să facem un sistem în care să fie toți integrați. Și hai să-i învățăm din clasa a patra despre chestia asta, că nu mai e o rușine să vorbești despre așa ceva. Să fim serioși, găsești informații la orice pas.

Deci ai susține o educație sexuală și de prevenție timpurie.
Da, clar. Și să știi când să mergi la medic. Mulți habar n-au pentru ce e medicul de familie și pentru ce e urgența.

Citește și: Cum au ajuns tatuajele să vindece femei după operația de cancer la sân

Cum putem face românii să înțeleagă că a merge la medic nu-i o rușine?
Prin programe. La sate, medicul de familie sau de la dispensar ar trebui să țină lunar un fel de curs prin care să se puncteze diferite probleme. Da' pentru toți. Că dacă tu o vezi pe maică-ta că face asta, și tu o să procedezi la fel, că așa-i normal.

S-a pierdut la sate noțiunea de medic, stâlp al comunității?
Cred că peste tot. Acum medicii sunt criminali.

De epidemia de rujeolă ce îmi poți spune?
Păi există cazuri noi zilnic. În general, cazurile care sunt internate sunt nevaccinații. Dintre cei imunizați, copiii fac doar o formă ușoară. Dar odată cu isteria asta recentă cu autismul, avem o grămadă de predispuși la boli prevenibile, eradicate de ceva vreme. Mai bine îți asumi 1 la 250.000 de cazuri de autism decât să-ți pierzi copilul pentru o banală rujeolă.

Cum putem să ne deșteptăm?
Păi, să nu mai asculți de toate mămicile-google. Ascultă-ți doctorul!  

Chiar am avut două surori, opt ani și un an și ceva, care au făcut o rujeolă foarte ușoară, că erau vaccinate. Mama lor îmi spunea că preotu le-a zis: „Cum adică să-ți vaccinezi copiii? E mâna diavolului să faci asta."

Care-i viitorul aici pentru un tânăr pentru boli infecțioase?
O să fie întotdeauna nevoie de infecționiști, la fel ca de cardiologi. Dacă vrei să-ți faci specializare pe asta, clar poți.

Și pentru tânăra infecționistă Alla?
Nu știu, e o decizie prea timpurie. Aș vrea să rămân în țara mea, da' aș vrea să văd și cum e pe afară. Dar dacă poți să mergi la mai bine, de ce n-ai face-o?

S și-atât, specialist în Suedia de un an

VICE: Cum e cu Sănătatea?
S și-atât: Sincer să fiu, mie nu mi s-a părut niciodată că se schimbă ceva. Lucrurile merg tot mai prost.

Cu dezvăluirile din presă și toate cele?
Păi da, mă, da' chestiile astea s-au știut dintotdeauna. Nu contează culoarea politică. Dorința de schimbare există de foarte mult timp, dar corabia e jumătate scufundată, și-acum toți șobolanii o iau în toate direcțiile. Când eram mici, oriunde mergeam în spitale, inclusiv la dentiști, mirosea a dezinfectant. Ei, cât timp am fost student, parcă nu se mai simțea deloc. Am intrat în spital, la fel. Dup-aia anunță ăștia cu Hexi Pharma și toate astea...

Și crezi că fix de-asta e?
Da, că s-a furat de oriunde s-a putut. A fost fix în perioada aia, 2010-2016. Restul medicilor au plecat, că n-ai cum să supraviețuiești într-un sistem în care e un decalaj foarte mare între tinerii rezidenți și profesorii prea bătrâni ca să mai plece acum din țară. Înțelegi? De-aia mi se pare că viitorul Sănătății nu e foarte roz. Nici al Educației.

Citește și: Toate întrebările pe care ai vrea să i le pui unui medic legist din România

Bun. Zi-mi de tine. Ce te-a mânat să pleci?
Direcția abruptă și abisală în care se duce sistemul medical. Lipsa de respect a pacienților, a lumii. Lipsa de respect pentru profesie, în general.

O mai fi cale de întoarcere?
Mulți privesc medicii care pleacă afară ca fiind un lucru negativ. Mie nu mi se pare așa. Dacă o gândești optimist, majoritatea se vor întoarce în țară, la un moment dat. Iar dacă schimbarea nu se va produce în țară, o vom aduce noi. Dacă nu sănătate la stat, atunci clinici private, cu anumite servicii gratuite.

Suedia e cunoscută ca stat de bunăstare socială . Cum e acolo?
E un comunism bine pus în practică, să zicem. Minimul de servicii este garantat oricărui om.

Se lucrează la cu totul alt nivel. Sunt fabrici de făcut oameni bine. Intră 30 de pacienți pe zi, ies 30 de pacienți. In/out, in/out, n-ai timp de țigară, n-ai timp să te piși. Când ești acolo, ești acolo. Și nu ca la noi, două ore efective de muncă pe zi.

Se dă șpagă acolo?
Exclus.

Da' ai vrea să te-ntorci?
Hm, nu știu. Sunt plecat de prea puțin timp, ca să-ți pot răspunde.

Ai auzit de cazu' Burnei. Ce-ai simțit, ca medic?
Nu vezi, bagă ăștia și legea grațierii, să scoată toți greii de la pârnaie, și tu-mi spui de cazul Burnei? Hai, frate. Te rog eu. Plus că noi suntem o nație de cârpitori. Când ceva nu merge, scoatem, scotchul, sârma și cartonul. Țin minte, acum câțiva ani, niște medici au fost curentați de la un electorcauter lipit cu scotch.

În Suedia, de câte ori se diluează dezinfectanții?
Hah! Nu, e totul steril. Dacă crezi că nemții sunt tipicari, să vezi vikingii!

Bogdan, rezident la Medicină Legală, în al doilea an

VICE: În primul rând, de ce ai ales Medicină Legală?
Bogdan: Ca să nu fiu nevoit să plec dincolo. Și e salariul un pic mai mare, e și o nișă temporară, așa, de patru ani. Da' vedem noi pe parcurs.

Cum e la ML? Mă gândesc că aveți parte de toți schilodiții.
Da, e cât se poate de sumbru. Unul din patru-cinci pacienți vine mort. Pe lângă asta, îs oameni care-și caută dreptatea, care au fost bătuți, care au suferit un accident de mașină... Oameni care se simt nedreptățiți. Nu în buzunar, ci pe pielea lor.

Citește și: Tinerii de azi sunt mult mai săraci decât cei din generațiile trecute

Ce fel de condiții sunt la IML Timișoara?
Comparativ cu Elveția, SUA sau UK, nu suntem foarte dezvoltați.

Și, din câte ai auzit, comparativ cu alte instituții sanitare de-aici?
E ok. Nu cade tencuiala pe tine.

Condiții cât de cât decente. Și ziceai că nici nu vrei să pleci? Unii oameni zic că merg ca să aducă înapoi ceva cunoștințe noi.
Sunt utopii astea. În sensul că, în domeniul meu e foarte greu să pleci cu o bursă doctorală sau de experiență. Nu știu, nu mi s-a oferit șansa.

Citește și alte articole despre sistemul medical:
Un medic îți arată cât de penibil e să ai card de sănătate când ai spitale fără medicamente

Cum e să fii forțat să iei medicamente antipsihotice

Protestul pentru Sănătate îţi arată cât de puţin ne pasă că murim în spitale pe capete