Cinci motive pentru care latina ar trebui studiată în școlile românești doar ca opțional

De la Revoluție, o dată la doi ani se discută despre reforma învățământului. S-a și tot făcut, precum revoluția permanentă a lui Trotsky, doar că destul de timid, de exemplu prin introducerea manualelor alternative și a orelor de religie și prin schimbarea ministrului educației în medie o dată pe an. Dar, de câte ori vine vorba despre reducerea numărului de ore sau despre degajarea programei, începe scandalul.

Sar absolvenții de limbi clasice că fără latină nu mai avem identitate, sar preoții că fără religie confesională nu mai avem repere morale, sar filosofii că fără materia lor nu mai știm pe ce lume suntem. Cu toate că sunt societăți cu sisteme de educație mult mai evoluate și mai performante decât al nostru, care se lipsesc de toate astea în învățământul preuniversitar. Desigur, asta n-are nimic de-a face cu faptul că din predarea materiilor ăstora mănâncă și ei o pâine.

Videos by VICE

Apoi, sare Academia Română că reducerea numărului de ore de istorie, geografie și latină „atentează grav la consolidarea sentimentului identitar și a stimei de sine ca români și europeni”. Încep și nostalgicii cu amintirile din copilăria în care mergeau la olimpiade de latină și citeau din Cato cel Tânăr. Selly, cu educația lui financiară neoliberală și cu pretenția ca școala să îi învețe pe elevi lucruri utile, să mai aștepte. Parcă știm noi ce e util și ce nu e, când așteptăm de la un an la altul să ne înlocuiască roboții!

În condițiile astea, m-aș mira să reușim să scăpăm și de un măgar mort din programa școlară. Mortuus est asinus, educationem mortuis – cum s-ar spune în latină (nu trebuie să mă crezi pe cuvânt, am tradus cu Google Translate pentru latină).

În realitate îmi aduc aminte atât de puțin din orele de latină din școală, că nici nu-mi amintesc să fi făcut în generală, doar în primul an de liceu. Desigur, asta nu înseamnă că n-am rămas cu nimic, spune unul dintre argumentele pro latină („pro” înseamnă „pentru” în latină, știai? Cred că o să-l las pe Dan Alexe să se ocupe de etimologii distractive). Îmi amintesc însă precis că în liceu aveam o profă tânără și drăguță care făcea pe dura și, cu toate astea, copiam toată clasa temele de la o singură persoană. Și-mi mai amintesc că niște prieteni de la liceul „Lovinescu” din București aveau un prof de latină poznaș, care îi învățase nemuritorul dicton Futere non futere, laba necessarium est.

Acestea fiind spuse, iată în formă concentrată câteva argumente pentru care latina ar trebui să dispară urgent ca disciplină obligatorie la clasele de la toate profilurile din învățământul preuniversitar (evident, ea poate rămâne la profilul uman sau ca opțional).

Latina relevantă se învață la alte discipline

Latina cu adevărat relevantă pentru cultura generală nu se face la ora de latină decât în mică parte. Acolo se fac texte relativ complicate, pentru care trebuie să înveți conjugări și declinări, sintaxa latină și un vocabular destul de aleatoriu. Latina utilă se învață la celelalte ore, așa cum se întâmplă și cu greaca veche.

De exemplu, biologia începe cu definiția disciplinei și cu etimologia denumirii, așa se face că mulți oameni știu ce înseamnă bios și logos fără să fi făcut ore de greacă veche. Dacă e important, ajunge și altfel la tine!

Latina pe care o știm din expresii comune, precum deus ex machina (poate fi menționată la orele de literatură), alea iacta est (la istorie), reductio ad absurdum (la mate), mens sana in corpore sano (pe asta ne-au spus-o la sport!), felatio (ugh… educație sexuală, ar trebui), pater familias (când se discută despre drept, eventual), tabula rasa (psihologie), ad hominem (la logică), a priori (filosofie) etc. (inclusiv) nu se învață la orele de latină.

O bună parte se învață odată cu limba română, când ți se explică originea unor cuvinte și latinitatea limbii române. Sau prin lectură pe cont propriu, în timp, pentru cei care citesc în varii domenii sau fac mai târziu drept, filosofie, filologie etc..

Latina nu te ajută foarte tare să înveți alte limbi latine

Contrar părerii obișnuite, a ști latină nu te ajută prea mult să înveți franceză sau spaniolă. Dacă știi o limbă romanică ai deja un avantaj de 5-10% la a o învăța pe a doua, cu latină îl aduci poate la 20% maximum. Mai degrabă se poate spune că știind mai multe limbi romanice, plus ceva latină, înțelegi întregul sistem de evoluție a limbilor romanice, asta da.

Oricum, a spune că latina te ajută cu învățatul italienei și spaniolei e similar cu a spune că a alerga maratonul te ajută să alergi o sută de metri garduri. Te ajută, dar de ce ai începe să înveți un lucru învățând ceva în plus, care nu e necesar și pe deasupra e și mai dificil? Cum ar fi să îți ușurezi învățarea englezei învățând saxona veche? Și apoi, doar unii își propun să învețe franceză sau italiană.

Nimic nu ar trebui să fie obligatoriu decât la nivelul de bază

Majoritatea elevilor fentează pur și simplu materiile pe care ei nu le consideră utile, copiază sau învață superficial de notă de trecere și uită imediat mai tot. S-a spus că, pe argumentul ăsta s-ar putea scoate orice disciplină, iar eu accept asta parțial. Deși elevii care dau la medicină, de exemplu, nu fentează chimia și biologia în aceeași măsură ca filosofia și latina (cu toate că nu poți fi medic bun fără latină, se știe!).

Cred că nimic nu ar trebui să fie obligatoriu altfel decât la un nivel de bază, nici măcar matematica, nu mai vorbesc de științe și arte avansate. Dar, ar trebui să fie obligatoriu să aprofundezi două, trei discipline înrudite, la alegere, până la finalul liceului; adică specializări timpurii și pronunțate, care să poată fi schimbate oricând dacă dai examene de diferență. Însă nu vei face latină și filosofie la real, nici chimie și mate avansate la uman. Aici intervin și următoarele puncte.

Cei care fac facultăți de filosofie și limbi clasice sunt cazuri speciale. Pentru ei, latina poate avea o utilitate imediată, dar ar fi suficient să ia opționale, să facă liceul la uman sau să facă latină la facultate. În plus, filosofia, dreptul, filologia se pot face foarte bine fără latină în școală, în liceu sau în facultate, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor. Nu ai nevoie să citești Seneca și Descartes în original.

În România săracă, se țin lecții de latină cuiva care se îneacă

Simpla idee de a învața pe toți cetățenii unei țări o limba moartă pentru că nu strică la cultura generală sau, știu eu, imprimă identitatea europeană, e clasistă, discriminatorie și iresponsabilă social pe deasupra. Pentru cei mai mulți oameni, acea bucățică de cultură generală e pierdere de vreme, în dauna unor lucruri care le pot asigura supraviețuirea și bunăstarea, astfel încât copiii lor să aibă poate alt statut social și să-și permită să-și piardă vremea cu latina, literatura și filosofia. Pe scurt, e ca și cum i-ai ține o lecție de latină cuiva care se îneacă.

Argumentul după care e clasist ca doar unii copii să învețe latină, filosofie, arte și științe avansate, fiind în răspăr cu principiul învățământului democratic egalitarist și accesibil tuturor, deși are o oarecare tracțiune, nu prea stă în picioare. Această oportunitate există în școală pentru toți elevii, iar separarea celor care capătă și apoi folosesc diverse cunoștințe oricum se produce inevitabil ulterior, în școală și în afara ei.

Argumentul că doar dacă ai noțiuni de civilizație romană (asta se învață mai degrabă la orele de istorie și din documentare și seriale Netflix!) și de limbă latină poți fi considerat cult, educat și te respectă elita e irelevant pentru cea mai mare parte a populației, care trebuie să-și câștige în primul rând existența. Și de ce ar respecta elita ceva ce altfel nu pare să aibă cine știe ce utilitate imediată? Pentru că cei mai mulți oameni nu-și permit să investească în genul ăsta de educație.

Fiecare ar trebui să studieze ce îl pasionează

Dacă latina nu strică la cultura generală, poate ar fi o idee la fel de bună să reintroducem urgent greaca veche, sanscrita și cine știe ce altceva în programă (asta e o tentativă de reducere la absurd, nu vreau să zic că a susținut cineva realmente asta). Dar vita brevis. Hai să nu învățăm copiii limbi moarte, când sunt literalmente zeci de discipline teoretice și domenii practice pe lume în care le-ar prinde bine niște noțiuni de bază.

Filosofia la liceu, literatura high brow și încă câteva discipline în formele actuale, adică obligatorii pentru toată lumea și la un nivel înalt de dificultate, ar trebui să ia rapid drumul latinei. Iar asta este opinia unui absolvent de filosofie. De ce să nu studieze fiecare ce îl sau o pasionează, de la tehnici de agricultură la editare video și cinema, de la programare la științe sociale, punându-se accentul pe abilități și competențe de mai multe tipuri?

Între timp, cei mai mulți elevi termină școala fără să cunoască istorie recentă și geografie locală, fără să știe să facă un buget, să editeze un text pe computer sau un material video, fără să poată să argumenteze și să gândească critic sau să aibă habar cum funcționează o societate democratică și o economie.

Nu pretind că înțeleg până la capăt ce este util unei persoane și unei societăți. Probabil că aici ar trebui introduse niște distincții conceptuale mai subtile, precum ce este absolut necesar pentru supraviețuire și ce are valoare fără a fi indispensabil, ce este util tuturor și ce este util doar unora, utilitate imediată versus indirectă, pe termen scurt versus pe termen lung etc.

Și nici nu cred că putem aduce educația la cel mai mic numitor comun. Oricât am simplifica-o pentru a face loc formării unor abilități practice și urmăririi unor pasiuni diverse, în școală și în afara ei, oricât am moderniza metodologia prin jocuri, materiale audiovizuale și activități, nu putem compensa pentru salariile modeste din învățământ, profesorii slabi, școlile proaste și economia întârziată, care are nevoie de tinichigii și de mecanici, nu de filosofi, vorba cuiva.

Dar, cu cât realizăm mai repede că a studia în același timp, la un nivel avansat, genetică, analiză matematică, chimie organică, fizica relativității, literatură contemporană, filosofie și încă nu știu câte materii e utopic, fie și pentru copii superdotați, cu atât mai bine.

Editor: Ioana Moldoveanu

https://www.facebook.com/viceromania/
Thank for your puchase!
You have successfully purchased.