VICE în limba romani

De ce este important să traducem articole în limba comunității rome

Romii și-au transmis mai departe limba maternă, asumându-și eventualele pedepse.
19.4.21
vice in limba romani
Captură din the Internet Learns Romani

Timp de cinci sute de ani, romii au fost sclavi pe aceste meleaguri. Această informație nu mai e o „noutate” pentru mulți dintre noi. Ceea ce însă probabil ți-a scăpat e că păstrarea limbii romani a fost una dintre foarte puține forme de rezistență identitară.

Sclavia în actualul spațiul românesc a facut ca romii să fie considerați „obiecte nemișcătoare” (în documentele din Transilvania, spre exemplu, robii erau pomeniți alături de celelalte bunuri nemișcătoare, precum moșii, vii, păduri), aflate la cheremul deținătorului. Informațiile pe care le găsești despre statutul romilor din perioada sclaviei sunt, prin excelență, generate de călătorii străini care poposeau în Țările Române și care remarcau starea jalnică a celor mai mulți dintre ei. Contele d’Antraigues scria, undeva în secolul 18: „Boierii sunt stăpînii lor cei mai absoluți. După plac, îi vînd și-i ucid ca pe niște vite. Copiii lor se nasc robi fără deosebire de sex.”

Jean Louis Parrant, prezent în Moldova în timpul revoluției franceze, se întreaba la mijlocul secolul 19: „Ce se poate spune despre aceste numeroase turme (căci nu pot fi numite altfel) de ființe încă și mai nenorocite, care sunt numite țigani, și care, pierdute pentru umanitate, sunt puse pe aceeași treaptă cu vitele de povară și adeseori tratate mai rău decat ele de către stăpîni barbari a căror odioasă și așa-zis proprietate sunt?”.

Pentru a-i controla și mai bine, și de teama unor revolte, unii deținători de robi au interzis folosirea limbii materne (romani), astfel încât tot ceea ce „uneltele vorbitoare” discutau între ei să fie înțeles de vătafi, paznicii robilor, și raportat. Există scrieri care îți arată că cei care încălcau această regulă erau aspru pedepsiți.

Spre exemplu, chiar dacă au fost emancipați cu vreo sută de ani înainte de cei din Regat, romii din Banat erau pedepsiți cu 25 de lovituri de bâtă dacă ar fi fost surprinși comunicând între ei în limba maternă.

Publicitate

În ciuda acestor restricții, romii și-au transmis mai departe limba maternă, asumându-și eventualele pedepse. Au vorbit-o și au cântat-o în șoaptă, să nu fie auziți, doar pentru că sufletul lor era alinat atunci când se exprimau în limba stăbunilor lor. Poate singurul moment în care erau liberi și erau ei înșiși era atunci când puteau să comunice între ei folosind canalul de comunicare doar de ei știut, și poate asta i-a ajutat să reziste. Unii, însă, au ales calea supraviețuirii și și-au sugrumat identitatea pentru a-și păzi trupul.

Perioada de după eliberarea din robie nu a adus nimic nou. Liberi de jure, dar încă sclavi în mentalul societății, foștii robi au încercat să se elibereze, cu adevărat, de lanțurile prejudecăților și au fugit de propria identitate. Așa că au ales să se piardă în mulțimea țărănimii și târgoveților, renunțând la tot ceea ce îi putea arunca în percepția de „obiect nemișcător” pe care au avut-o cândva în fața celorlați.

Din dorința de a fi acceptați ca oameni, mulți au renunțat la limba maternă, la port și orice alt element identitar care i-ar fi putut ajuta pe ceilalți să-i repereze drept ceea ce era considerat „sub-om”. Și acest mod de a gândi e prezent chiar și în zilele noastre. 

Când eram copil, tatăl meu a refuzat să ne învețe limba noastră maternă. „Nu vă trebuie asta. Voi să învățați franceză și engleză, că românii asta apreciază”, era forma lui de protecție pentru o nouă generație de oameni liberi care a fost clădită pe nevoia lui de a ne feri de imaginea negativă construită de ceilalți, imagine care a făcut ca parte din familia mea să moară pe câmpurile înghețate ale Bugului.

Când ne-am mărit, și când teama de deportare s-a estompat, glumea cu noi: „Dacă vine Antonescu din nou, voi o să muriți ca proștii, că numai romi nu mai sunteți!”. Singurul cu care a vorbit în limba romani de mic, încercând să-l crească precum ceea ce e cu adevărat, a fost nepotul meu, Cristian, născut în 2008. Din păcate, tata nu a mai trăit decât doi ani și limba maternă a familiei mele s-a pierdut. Pentru a reclădi ceea ce mai putem reclădi, am început s-o învățam. Așa cum am făcut odinioară cu limbile franceză și engleză.

Curios e că acum mă simt tare bine să-mi aud limba. Și am senzația că a-mi plânge bucuria în limba romani mă ajută să fiu eu însumi. Pentru că limba mea e parte din ceea ce eu sunt, cu adevărat!

VICE România a creat o rubrică specială, „VICE în limba romani”, unde vei găsi o selecție de articole traduse în limba romani. Proiectul face parte din campania Internet Learns Romani, realizată împreună cu Platforma Civică „Aresel” și Scena9, care are ca obiectiv să ofere „o mână de ajutor” celei mai populare platforme, Google, să recunoască limba romani și să ofere traduceri din și în această limbă. 


Gelu Duminică este sociolog și director executiv la agenția de dezvoltare comunitară „Împreună”.