4 întrebări despre votul din Parlament împotriva Guvernului Dăncilă

În urmă cu o săptămână, 152 de parlamentari din PNL, USR și PMP depuneau o moțiune de cenzură intitulată „Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgență națională!”. Opoziția îi reproșează cabinetului Dăncilă că vrea să naționalizeze pilonul 2 de pensii, că a afundat economia țării prin creșterea inflației și a indicelui ROBOR, că n-a fost în stare să construiască autostrăzi și, nu în ultimul rând, că încearcă să subjuge Justiția și să facă din Iohannis un simplu spectator.

Votul pe moțiune va avea loc mâine, adică pe 27 iunie 2018. Va fi o zi plină, USR și ceilalți opozanți ai guvernării PSD-ALDE anunțând proteste în Parcul Izvor, în fața Parlamentului. Pentru a afla la ce ne putem aștepta în zilele următoare, am vorbit cu trei politologi: Andrei Țăranu, conferențiar la SNSPA și membru Demos, Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică și Claudiu Tufiș, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București.

Toți cei trei experți pe care i-am contactat s-au arătat pesimiști în privința moțiunii de cenzură. Andrei Țăranu crede că e imposibil ca aceasta să fie votată de suficienți parlamentari. Din punctul lui de vedere, vina îi aparține liderului PNL, Ludovic Orban, care „a făcut o non-negociere” și, până în urmă cu o zi, s-a propus pe el însuși ca înlocuitor al Vioricăi Dăncilă. Ieri a dat-o la întors, ca urmare a declarațiilor lui Victor Ponta, care a spus că dorește demiterea cabinetului actual, dar nu-l vrea pe Orban premier. Răzgândirea lui Orban a venit prea tâziu, spune Andrei Țăranu:

Ovidiu Voicu spune că și cu Ponta de partea Opoziției, influența lui nu va fi suficientă ca destui parlamentari ai coaliției PSD-ALDE să trădeze.

„M-aștept ca tactica PSD să fie cea obișnuită, prin care nu-și vor lăsa oamenii să voteze, pur și simplu (n.r. tactică ce a fost confirmată deja de Liviu Dragnea). Apoi, s-a văzut la ședința de vineri a PSD că încă nu e opoziție puternică, clară în partid, Dragnea a câștigat destul de clar. În plus, nu e suficient să discuți cu fiecare parlamentar în parte, trebuie să discuți și cu șeful lui de la nivel local, cu șefii de filiale locale. Lucru pe care Ponta sau Tudose l-ar putea face, că mai sunt oameni nemulțumiți de partid că au fost îndepărtați într-un moment sau altul, dar nu atât de repede.”

La fel de sceptic se arată și Claudiu Tufiș, în opinia căruia moțiunea poate trece doar dacă PSD decide brusc să-l înlăture pe Dragnea de la conducerea partidului. Un scenariu mai mult decât științifico-fantastic dacă ții cont de ședința CEx de vinerea trecută.

În plus, spune politologul, PSD are majoritate în Senat, iar în Camera Deputaților poate face majoritate doar cu parlamentarii minorităților, dacă UDMR și ALDE își retrag prin absurd sprijinul.

„Personal nu cred că se va rupe coaliția, iar dacă se rupe tot nu sunt șanse să treacă moțiunea de cenzură”, a concluzionat Claudiu Tufiș.

Dacă dă Cel de sus și guvernul Dăncilă e demis, nu e foarte clar se va întâmpla mai departe. În opinia lui Andrei Țăranu, o nouă guvernare tehnocrată e improbabilă, așa că singura variantă rămasă e cea a unui guvern „de uniune națională”. Poate chiar un guvern fără PSD, dar în care, pe lângă PNL, PMP, USR și Pro România, sigur vor exista ALDE și UDMR. „Și atunci o să fie o ciorbă foarte deasă care, probabil, va eșua repede. Având în vedere alegerile care vin anul viitor, iar aici mă refer la europarlamentare și prezidențiale, mă aștept ca aceste partide să intre în coliziune rapidă pentru campanie. E prea complicat acest scenariu, nu văd de ce ALDE, care acum e la butoane și are mult mai mult de câștigat cu un Dragnea sângerând și aproape pierdut, să se ducă a zecea roată la căruță într-un guvern plin de partide mititele care sunt în conflict unele cu altele.”

Cum Opoziția nu pare suficient de unită și nu a venit cu o alternativă concretă la cabinetul Dăncilă, Ovidiu Voicu crede că majoritatea va rămâne aceeași. Adică bun, moțiunea trece. În cazul ăla, Dragnea va fi cel mai probabil îndepărtat, iar PSD, ALDE și UDMR se reunesc și fac o nouă majoritate, cu susținerea UDMR și fără PNL sau USR. Practic, un caz clasic de „pleacă ai noștri, vin ai noștri”.

Există și un al doilea scenariu, dar mult mai fantezist, spune Voicu:

Pentru Claudiu Tufiș lucrurile sunt simple: dacă moțiunea trece, în lipsa unei presiuni a străzii, ca cea după tragedia de la Colectiv, Iohannis va trebui să propună un nou premier din partea partidelor care au majoritate în Parlament. Adică Opoziția n-a rezolvat nimic și vom avea un nou cabinet PSD-ALDE.

Dacă ai fost în stradă zilele astea, poate ai observat și tu că mulți oameni încă-și pun speranțele în Iohannis. Că poate are el un as din mânecă și bagă-n șah mat toată coaliția de guvernare, ca-n vremurile președintelui-jucător. În opinia lui Andrei Țăranu, cea mai bună soluție ar fi ca neamțul să-și calce peste mândrie și să negocieze cu PSD. Eventual să ofere capul lui Kovesi în schimbul lui Dragnea, ca într-un episod din Game of Thrones în care băieții buni sunt forțați la compromisuri ce inevitabil stârnesc furia fanilor.

„Ar fi o negociere cu totul legitimă, oricât s-ar da scandalizați diverși analiști și politologi sau politicieni. Zice și în Biblie: «binecuvântat este făcătorul de pace». Dacă domnul Iohannis apare într-adevăr ca făcătorul de pace într-un moment în care criza se prefigurează foarte puternică, atunci ar putea să fie simțit de foarte mulți cetățeni ca fiind președintele care îi reprezintă și care acționează în situații de criză. Altfel, dacă doar stă să se uite după voturi, este un politician și nu un președinte.”

Ovidiu Voicu crede că Iohannis ar trebui să facă ce a făcut și până acum. Adică să întârzie cât poate de mult promulgarea oricărei legi în domeniul justiției, lucru pe care l-a făcut cu oarece succes în ultimele șase luni, prin diverse „frecușuri și proceduri”. Sau să meargă la fiecare ședință de guvern, pentru a împiedica adoptarea oricărei ordonanțe în acest sens, cum a făcut în urmă cu un an. Altfel, doar printr-o minune ar mai putea avea un cuvânt de spus în actuala luptă politică:

„Să spunem că ar mai putea interveni dacă s-ar ajunge la situația în care una din plângerile penale pe care le-a făcut Orban împotriva Vioricăi Dăncilă e luată-n serios de DIICOT. Și atunci el poate suspenda premierul din cauză că este investigat penal. Dar deja intrăm într-o zonă foarte dubioasă.”

Nici Claudiu Tufiș nu crede că Iohannis poate face mare brânză în zilele ce urmează:

„Singura decizie cu adevărat importantă pentru Iohannis pe termen scurt este cea în cazul lui Kovesi”, a concluzionat tranșant conferențiarul Universității București.

În Piața Victoriei, cum s-a întâmplat și-n timpul protestelor anti-OUG 13, am observat că oamenii tot visează la alegeri anticipate. Adică un scenariu aproape imposibil, conform celor trei politologi contactați pentru acest material. Andrei Țăranu m-a trimis direct la Constituție, unde e prevăzut că se poate ajunge la anticipate doar după ce cel puțin două guverne nu trec de Parlament.

„Nu te afli în situația în care moțiunea conduce la căderea guvernului și dup-aia Parlamentul își va strica două voturi pentru a intra el însuși cu capul înainte în alegeri anticipate. Partidele nu sunt pregătite de așa ceva, ne aflăm în iulie. Cetățenii nu sunt pregătiți pentru alegeri. Apucă-te în iulie-august să faci campanie electorală, pentru că-n 45 de zile oricum trebuie să le declanșezi. Noi avem niște formule constituționale care nu-ți permit anumite lucruri. Se poate ajunge foarte greu la ele. Nu în această conjunctură, nu când îl ai pe Tăriceanu președintele Senatului și pe Dragnea președintele Camerei Deputaților. E de parcă i-ai cere lupului să mănânce numai iarbă.”

Pe lângă procedura extrem de complicată necesară declanșării anticipatelor, Ovidiu Voicu se îndoiește că Opoziția își dorește cu adevărat să se ajungă la așa ceva:

Un alt scenariu lansat zilele astea, de data asta de europarlamentarul Cristian Preda, a fost cel al dizolvării PSD-ului, pe motiv că formațiunea condusă de Liviu Dragnea a devenit „ilicită sau contrară ordinii publice”, intrând astfel sub incidența articolului 46 din legea partidelor politice.

Claudiu Tufiș crede că o astfel de idee arată doar incapacitatea „oponenților PSD de a se organiza într-o alternativă la PSD”. Deși admite că există mai multe procese pe rol în urma cărora o instanță ar putea hotărî dizolvarea PSD-ului, Ovidiu Voicu crede că o astfel de acțiune n-ar trebui dusă până la capăt, pentru că ar crea un precedent periculos: „Ar trebui lăsat mecanismul democratic să-și facă treaba și să scoată la marginea peisajului politic partidele astea pe cale naturală. Sau, dacă sunt chestiuni juridice, cum e cazul domnului Dragnea, acelea sunt individuale, ele se rezolvă prin abordare individuală. Mi se pare periculos și din perspectiva direcției în care merge, spre exemplu, interpretarea Constituției cu privire la rolul procurorilor. Dacă CCR a spus că trebuie aplicat mai strict acel articol 135, în care se spune că ei sunt sub autoritatea ministrului de justiție, pot să mă gândesc la un scenariu în care un ministru va ordona unui procuror să înceapă procedura de dizolvare a unui partid de opoziție.”