După ce le-am cerut tipilor să facă portretul robot al femeii perfecte şi am înţeles că aceasta trebuie să fie bună, dar de la Mama Natură, fără să-i păcălească cu machiaj, mulăciuni şi alte chestii din alea care ar putea ascunde dezastrul din străfunduri, am vrut să aflu cum stau lucrurile în tabăra cealaltă. A noastră, a femeilor.

Și stai să vezi aici exigenţă. Că noi nu ne mulţumim doar cu un bărbat care arată ca tipul ăla la bustul gol şi în jeanşi semi-uzaţi, din reclamele mai vechi de la Calvin Klein. Sau ca Bon Jovi, după perioada permanentului explodat, sau ca un surfer din ăla australian, bronzat frumos şi cu plete blonde în derivă.

Nu, un bărbat bine ar trebui să ştie şi să-şi pună o ţoală ca lumea pe el. Şi tot degeaba, dacă pantofii par împrumutaţi de la bunicul. Partea cea mai nasoală e că, dacă are burtă sau dinţii urâţi, foarte puţine tipe ar avea răbdare să afle şi ce personalitate mişto are el.

Pentru că, nu-i așa, până la urmă, nu te culci cu personalitatea, ci mai degrabă cu burta…

În primul rând trebuie stabilit din start: şi fetele îşi frâng gâtul după bunăciuni, ba chiar sunt mai impresionabile decât bărbaţii când le apare un Adonis în raza vizuală. Sexul vinde şi la genul masculin, doar cum credeţi c-au devenit mari ăștia, de exemplu:

Singura diferenţă este că bărbaţii visează să i-o tragă bunăciunii, iar fetele, să-l ia de bărbat.

Alina, 34 de ani, într-o relaţie: „Sexy înseamnă curat, îngrijit, de la piele până la vestimentaţie. Proporţiile sunt şi ele importante: burta de bere nu mai încape în tricoul tău preferat XS! Sexy e şi parfumul lui, pe care îl distingi doar când te apropii mai mult, pe principiul mai întâi simţi omul şi apoi parfumul, nu invers. Cel puţin până deschide gura, haina chiar face pe om!".

Ileana, 33 de ani, logodită: „Trebuie să aibă atitudine, siguranţă de sine şi haine pe mărimea potrivită corpului – nu jeanşi în care să mai încapă zece persoane, nici pantalonaşi de la raionul băieţeilor de 12 ani. Pot să înţeleg un stil, însă nu extremele. În plus, stilul pe care îl adoptă trebuie să se potrivească personalităţii şi atitudinii lui."

Elena, 34 de ani, într-o relaţie: „În primul rând, hainele trebuie să stea bine pe el, pantalonii să nu fie prea mulaţi, dar nici baggy, cum se purtau în liceu, pe vremea mea, când se asculta BUG Mafia la orice colţ de bloc. Eu mă uit la pantofi. Dacă sunt nasoli, nu pot să vorbesc cu omu', pur şi simplu mă blochez. Şi în club mă uit la pantofi, mă uit dacă sunt naşpa şi dacă se potrivesc cu ţinuta. În al doilea rând, sexy poate fi o privire, felul în care vorbeşte, în care se uită la mine, în care fumează, în care consumă un pahar de orice."

Florentina, 32 de ani, logodită: „Prima oară când văd un bărbat, îl scanez din cap până-n picioare. Chiar dacă e ok sus, jos, când cobor privirea şi-l văd încălţat în nişte pantofi hidoşi, trec mai departe. Nu-l bag în seamă. Nu pot să-l văd în genul ăla de aladini, mocasini, pantofi cu vârful pătrat. Şi am văzut numeroşi bărbaţi în România care fac greşeala asta: investesc în costume, cămăşi, cravate, şi poartă cei mai urâţi pantofi posibili. Şi în niciun caz nu mi se pare sexy un bărbat îmbrăcat la costum."

Ce-am învăţat de aici: Băieți, mai bine nişte bocanci uzaţi şi cinstiţi, decât pantofi din aia, ca ai băiatului din formaţia de lăutari.

Ştiu, prima chestie care ți-a venit în minte la întrebarea asta a fost barba de lumbersexual. Nu ești departe de adevăr. Numai că, surpriză!, sunt şi femei sensibile la genul ăsta de tipi, mai raw, cum ar veni.

Alina: „Eu nu suport barba de lumbersexual. Aceasta nu distrage atenţia de la chelie şi nu e un mod de a face economie la lame şi pastă de ras. Altceva? Cică se poartă puloverul băgat în pantaloni. Şi nu-mi place nici părul lung, atunci când începi să suferi din cauza căderii lui, pe genul ultima şansă la plete. Gen Daniel Iordăchioaie."

Elena: „Urăsc pantalonii din bumbac cu tur lăsat şi cu fustiţă-buzunar în faţă, mi se pare că îi transformă în eunuci, le ştirbeşte masculinitatea. Decolteul larg, până aproape de buric, cu vedere la părul de pe piept sau la pieptul epilat, este un mega turn-off. Barba nu mă deranjează, atâta timp cât nu ne încurcă sau nu mă zgârie atunci când ne sărutam."

Ileana: „Eu nu mă dau în vânt după şalvari cu turul târâit. Mai bine în chiloţi, dar nici ăia cu turul lăsat."

Ce am înțeles de aici: turul târâit te face să arăți de parcă îți cari rahatul după tine, iar dacă bagi pulovărul în pantaloni nu rezolvi nimic.

Lucrurile stau cam aşa: bărbatul care petrece mai mult de cinci minute în faţa oglinzii e dubios şi nu ne place. Este parte din natura umană ca el să nu dea doi bani pe ce poartă când iese din casă şi ca-n jumătatea lui din şifonier să găseşti doar trei tricouri şi vreo două perechi de blugi.

Unghii date cu lac, pensat sau epilat pe piept? Cine zice că o face de dragul iubitei e în eroare. Femeile par să-l prefere așa, sauvage, tipul neanderthal.

Alina: „Pensatul sprâncenelor, epilatul braţelor şi picioarelor, manichiura şi pedichiura nu sunt pentru bărbaţi. E naşpa să nu te poţi programa la salon, pentru că înaintea ta vine un tip pentru ambele operaţiuni."

Ileana: „Cel mai mult şi mai mult, nu suport lacul pe unghii şi, eventual, o geantă de umăr, pe care o poartă şi femeile. Man purse sau cum i se zice. Mi se pare că iarăşi e prea mult, la un bărbat, atunci când apar două elemente specific feminine: pantalonii skinny şi tricoul cu decolteu. Converşii tociţi într-o parte, pantalonii skinny şi geaca de piele a surorii, clar prea mult."

Elena: „Nu îmi plac pensaţii, mega-gelaţii sau bărbaţii a căror burtă se reflectă în pantofii de lac cu bot tip crocodil. În relaţie, singura care îşi face manichiura şi se dă cu lac de unghii sunt eu. Îmi place să aibă mâinile îngrijite, dar exagerarea îl efeminează. De altfel, cred că îmi place bărbatul mai clasic, care poartă blugi normali, nu evazaţi sau skinny, care ştie să aleagă un tricou, să poarte o cămaşă, bărbatul pe care costumul stă bine. Şi îmi plac bărbaţii care au fund, pe care se aşază bine orice pereche de pantaloni. Un tip care îşi dă unghiile cu lac, se pensează, îşi acoperă urmele de barbă cu puţină pudră, pentru a avea faţa ca un fund de bebeluş, nu va lăsa niciodată aceeaşi impresie de masculinitate."

Ce am înțeles de aici: sprâncenele unui bărbat arată bine epilate, numai când a făcut asta din greșeală. De exemplu, cu bricheta, când își aprindea țigara.

Am să fiu un pic egoistă, să nu te las doar pe tine să tragi concluziile. Aş vrea să punctez aşa: şi noi, ca şi ei, avem ochi şi ne place ce e de plăcut. Diferit este doar felul în care bălim la ce vedem.

Elena: „Mincinoase sunt cele care spun că le-a plăcut caracterul la prima vedere. Eu cred că e important să îl placi fizic, în primul rând. Am stat şi m-am gândit de multe ori ce remarc sau ce mă face să plac un bărbat. Cred că simetria feţei, armonia cu care ochii se potrivesc cu restul chipului, simetria lor faţă de nas. Dacă sunt prea aproape, pare saşiu, dacă sunt prea depărtaţi, aduce cu un peşte ciocan. Apoi, după cum spuneam, îmi cad ochii pe pantofi şi pe trup, ca ansamblu. Dacă şi pantofii sunt ok, mergem mai departe. Ce nu pot să «iert» la trup este conformaţia tip popică, şolduri explodate, glezne subţiri. Dar, da, tot la aspectul fizic ne uităm şi noi."

Ileana (şi restul femeilor din lumea asta):„Şi eu evaluez ambalajul. Acuzăm fără fond bărbaţii că se uită numai după anumite părţi fizice ale femeilor. E o acuză cel puţin dubioasă. Este imposibil când interacţionezi cu cineva, de orice sex, să nu îl/o priveşti. Doar nu faci cunoştinţă cu ochii închişi! Cred că singura diferenţă ar fi între modul în care femeile maschează acest lucru şi ochii holbați ai bărbaţilor când se uită uneori la femei."

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre bărbați:
Proiectul fotografic cu bărbați în timpul orgasmului
O femeie te învaţă cum să agăţi tipe pe internet
Cinci motive pentru care urăsc bărboșii din România