Publicitate
Tech by VICE

Toate motivele reale pentru care unii români încă nu cred în Revolut

Lipsa transparenței și legăturile cu Rusia îți dau un pic de paranoia, nu?

de Răzvan Băltărețu
12 Septembrie 2019, 10:48am

Ce-mi faci tu mie, Revolutule?

În iunie am împlinit un an de când folosesc Revolut. Articolul pe care l-am scris, la nouă luni după ce mi-am făcut contul, încă rămâne în picioare. Beneficiile de atunci încă există, iar aplicația a fost îmbunătățită măcar cu un layout nou. Dar din martie până acum s-au întâmplat câteva lucruri, au fost ridicate câteva întrebări despre companie și serviciile ei și ar trebui un pic clarificate.

Ca cifre, Revolut a anunțat în mai că are 250 de mii de utilizatori. A ajuns aici într-un an, pe piața din România. Tot într-un an tranzacțiile au atins un miliard de euro. E imens, nu? Așa am zis și eu, chiar dacă n-am o unitate de măsură. M-am uitat însă și pe ce au cheltuit utilizatorii din România banii ăștia. Peste 70% dintre tranzacții au fost locale. Și comercianții din top sunt: OMV, Lidl, Inmedio, McDonald’s, Bolt, Auchan, Carrefour și Glovo.

Iar profilul utilizatorului obișnuit este ăsta: 32 de ani, vârstă medie, din mediul urban, din orașe ca București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța. Cumva de așteptat, că n-o să vezi Revolut la țară. E un produs fintech, paralel băncilor, mai potrivit când pleci prin afară sau când vrei să faci transferuri rapide de bani. Mă rog, oamenii îl folosesc, conform informațiilor oficiale, ca pe un card obișnuit.

Problema tranzacțiilor dublate

O problemă ciudată a fost în octombrie 2018, când tranzacții realizate prin contul ING Bank au fost dublate. S-a lăsat cu o amendă, 225 de mii de clienți afectați, dar banii au revenit în conturi. Amenda de 20 de mii de lei a fost dată de Autoritatea pentru protecția consumatorului (ANPC) și a fost posibilă pentru că banca are prezență locală. De cealaltă parte, Revolut nu cade sub aceeași legislație. Tocmai de aceea n-ai auzit de nicio amendă după ce problema s-a repetat în iunie și iulie.

Compania a spus că problema a fost pe 3 iunie, la alimentarea contului, dar Revolut n-a dat cifre. Ar fi fost afectat „un număr restrâns de utilizatori”. Problema, explicată de compania, a fost în cazul celor care au alimentat conturile cu un card Mastercard.

În weekendul 5 - 7 iulie, tranzacțiile au fost din nou dublate, doar că de data asta s-au dat mai multe detalii. Astfel, problema ar fi fost la procesatorul de plăți Wirecard din Germania, iar clienții care au alimentat contul dintr-un cont ING Bank cu carduri Visa s-au trezit cu tranzacții dublate. La fel ca prima dată, banii au revenit la clienți. Problema a fost mai mare aici, pentru că ING Bank a picat cumva la mijloc între utilizatori și Revolut, iar Revolut a spus că nu-i de la ei, ci de la procesatorul de plăți.

Cele două momente s-au terminat cu bine, adică fără pierderi de bani, dar de aici au derivat alte trei probleme: transparența Revolut, posibilitatea ca așa ceva să se mai întâmple pe viitor și teama că ar putea fi „scăpări” de tipul ăsta chiar mai mari.

Ce ar putea face compania? Păi, cum nu are aceleași obligații legale ca o bancă, încrederea clienților poate fi câștigată prin transparență.

Ca să înțelegi mai bine cum se ajunge la probleme de natură tehnică, trebuie să îți amintești constant că Revolut e un startup. Asta înseamnă că ținta principală e creșterea: de clienți, de bani tranzacționați, de bani primiți de la investitori, de extindere în cât mai multe țări. Americanii au și o vorbă pentru asta: „Move fast and break things”. Da, vor fi „sparte” unele lucruri pe parcurs, dovadă iunie și iulie cu tranzacții dublate.

Problema legăturilor unui fintech britanic cu Rusia

Revolut a fost fondată pe 1 iulie 2015 și denumirea companiei este Revolut Ltd.. „Limited” aici are sensul de „societate cu răspundere limitată” (SRL) în România. Compania a fost fondată de către Vlad Yatsenko și Nikolay Storonsky. Îți sună un pic est-europene numele? Asta pentru că primul e ucrainean și al doilea rus, născut în Moscova.

Europa are o neîncredere majoră în tot ce înseamnă Rusia și țările satelit care i-au fost alături de-a lungul timpului. De unde și teama că Revolut ar avea conexiuni cu Rusia și n-ar fi safe.

Ipoteza asta a fost destul de dezbătută în primăvară, mai ales după ce Revolut a obținut licență bancară în Lituania, în decembrie 2018. Apoi au apărut câteva informații despre Storonsky și o posibilă legătură a acestuia cu oamenii puterii din Rusia. El este fiul directorului companiei Promgaz, care ține de Gazprom, cel mai mare producător de gaz în 2018, și este controlată de Kremlin. N-a ajutat deloc că la începutul anului a apărut informația conform căreia Revolut și-ar muta serverele în Rusia.

Peste toate astea a venit și finanțarea din 2018: compania DST Global, fondată de Yuri Milner (care are cetățenie israeliano-rusă), a băgat 250 de milioane de dolari în Revolut.

Și mai rău de atât? Un om de PR al Revolut a negat legătura de familie a lui Storonsky. A revenit însă asupra declarației și a spus că a greșit.

Problema transparenței (ține tot de Rusia)

Nu e un secret că Rusia, prin oameni cheie, prin investiții și prin proiecte dezvoltate local, vrea să aibă prezență în Europa și nu numai. Apoi, e o bătaie incredibilă pe piața de startup-uri fintech și Revolut pare că a descoperit o soluție să se remarce. După toate momentele de mai sus, cofondatorul și-a prezentat punctul de vedere într-o scrisoare. A spus că DST Global n-are legătură cu puterea politică din Rusia, compania e în Hong Kong, iar Milner e doar unul dintre cei șase parteneri ai acesteia. Milner trăiește în Statele Unite ale Americii. A mai zis și că tatăl lui e doar șeful echipei de ingineri de la Promgaz.

Deocamdată, Lituania a spus că va investiga treburile astea. Licența bancară rămâne.

Pe lângă ce e Revolut, trebuie să știi piața pe care se bate. Uită-te la România: un miliard de euro într-un an (aproximativ). E piața banilor și controverse de tipul acesta vor fi prezente mereu. La fel ca la dublarea tranzacțiilor, celor de la Revolut nu le-ar strica mai multă transparență. Mai ales în state ca România, unde teama de ruși - prin propagandă și investiții - e încă destul de mare.

Problema angajaților Revolut care se plâng de un mediu toxic

Nu știu cât te interesează ce se întâmplă într-o companie, dar un startup e ca un copil care încă nu înțelege foarte bine lumea. Uber a trecut prin așa ceva. Tinder a avut parte de probleme. Chiar și Google, care e ditamai compania, tot are scăpări. Evident, Revolut e pe listă.

Pe cât de repede crește un startup, pe atât de puțin îi pasă de oameni. Mai ales în SUA, unde cifrele sutelor de milioane de dolari investite într-un produs trebuie dublate și triplate rapid. Similar se întâmplă în companii mici din Marea Britanie. Astfel, Revolut a fost acuzată că tratează angajații foarte prost, că le-a cerut să muncească gratis, peste program și să facă și altceva în afară de ce scrie în fișa postului. Sună un pic românesc, nu?

Sigur, ca utilizator, nu-ți pasă. Dar serviciul poate avea de suferit pe termen lung, când nu sunt oamenii potriviți să rezolve probleme sau când tocmai ciclul ăsta al înlocuirilor rapide poate duce la chestiuni mai grave cu platforma.

Angajați din Revolut care au vorbit despre mediul toxic de lucru s-au plâns de abordarea cofondatorului Storonsky. Omul nu vede niciun beneficiu în programul clasic de muncă. Vrea și mai multă muncă. Odată cu dezvăluirile, au venit și declarațiile că lucrurile se vor schimba.

De fiecare dată când un startup spune că schimbă strategia, că va face lucrurile mai bine, nu are cum să respecte ce spune. Sigur, poate încerca. Și tu, ca utilizator, ar trebui să iei asta în calcul de fiecare dată când folosești un produs al unui startup. Mai ales când e vorba de banii tăi. Tocmai cultura internă poate afecta produsul final. Ceea ce, cumva, s-a întâmplat.

Problema spălării de bani prin Revolut. E posibil?

Din cauza prea multor seriale americane cu interlopi, te gândești și tu cum poți frauda sisteme bancare, de stat sau instituții financiare? Sau poate sunt doar eu așa. Oricum, m-am întrebat dacă poți folosi Revolut ca să speli bani. Așa am aflat că la cont premium, adică cel mai de sus, limita de top-up pe an e de 60 de mii de lei. Dacă vrei să treci mai mult prin cont, trebuie să aduci dovezi că ai banii ăia dintr-o sursă legitimă. Doar că Revolut a fost implicat într-un scandal destul de mare cu spălare de bani. Se întâmpla în iulie 2018.

Revolut a descoperit, în urmă cu un an jumate, că au fost făcute mai multe transferuri prin sistemul său. La momentul respectiv, problema ar fi fost sistemul automat de verificare a plăților. S-a aflat însă că sistemul care ar fi trebuit să monitorizeze tot ce trece prin aplicație a fost oprit câteva luni, între iulie și septembrie 2018. Și-a dat demisia Peter O’Higgins, director financiar, și Revolut a promis că îmbunătățește lucrurile.

Storonsky a negat că ar fi făcut ceva ilegal și a spus că totul va fi bine. N-a ajutat însă că în primăvară un fost angajat a explicat că sistemul anti-fraudă era total nepotrivit pentru ceea ce voia să facă Revolut.

Problema cu prietenii tăi pe care i-ai crezut OK, dar Revolut le-a luat mințile vara asta

Revolut s-a remarcat și în afară prin campanii publicitare duse un pic la limită. În România, a făcut ceva diferit. De unde până în vară puteai să le recomanzi prietenilor să-și facă un cont și să primești și tu ceva, în august a băgat oferta cu: primești și tu, primesc și ei 50 de lei.

Moment în care Facebook a luat-o razna, grav. Postări, stories, mesaje, pagini false, alte pagini false, mai multe stories, video-uri, articole pe bloguri, anunțuri pe OLX.

Practic, românii au fost în elementul lor: milogi. Iar Revolut, în fuga după mai mulți clienți, și-a știrbit brandul în fața oamenilor care deja aveau cont, eventual chiar și unul premium. Aici nu dau direct vina pe Revolut, că utilizatorii au fost principalii vinovați pentru cum au dus totul la extrem. Totuși, Revolut a arătat prin campania asta că nu știe exact cum vrea să fie. Pentru 50 de lei, adică aproape zece euro, oamenii s-au purtat de parcă se bat pe o avere. Poate unii au reușit să convingă o sută de prieteni, au primit cinci mii de lei și acum îi sparg în vacanțe exotice. Cine știe? Cert e că Revolut a părut ca o firmă de teleshopping.

Problema calității campaniilor de a atrage noi utilizatori

Campania a generat însă pagini și grupuri false, care afectează pe termen lung compania și încrederea oamenilor. Revolut susține că nu poate controla asta și încearcă să le oprească prin reports. Drumul către transparență pare cu atât mai greu, în urma isteriei în masă din luna august. Ceea ce confirmă și procentul de: 70% dintre tranzacții făcute local.

Revolut are însă o problemă la nivelul acesta al comunicării. Te umple de e-mail-uri, notificări și diverse informări care altfel nu te-ar interesa. Când era activă campania cu 50 de lei, îmi venea să scot aplicația și să șterg contul, doar să se oprească e-mail-urile.

Dacă ar fi ceva iminent ce-aș corecta, ar fi fix tipul ăsta de comunicare: fără e-mail-uri și notificări inutile. Și să nu-i mai împingă pe oameni să se bucure la mărunțiș: 50 de lei = 2,5 pachete de țigări = cca. 10 euro = trei beri artizanale = două sticle de vin = o masă de prânz.

Editor: Iulia Roșu