FYI.

This story is over 5 years old.

Am întrebat consumatori de droguri din România cât îi costă dependența

„Într-o noapte era o ditamai furtuna şi eram mort p-afară. Am crezut că e atac extraterestru şi m-am ascuns. N-am mai ajuns la muncă".
droguri, cat costa drogurile, dependenta
Știi bine că ăsta-i locul în care-ți găsești toate viciile.

„Am început să mă prostituez. Nici nu ştiu cum mă luau (n.r. clienţii) cu ei, în ce hal eram. Adică nu puteam să ies pe stradă fară să mă injectez. Nici nu mai îmi aduc aminte ce se întâmpla", îmi spune Maria, 33 ani, în timp ce-și aşteaptă porţia de metadonă, substitutul pentru dependența de narcotice.

E abia a doua săptămână și încă trebuie să dea un test de urină, ca doctorii să vadă dacă mai are heroină în sistem.

Publicitate

„Trebuiau să-mi fi spus şi ei asta, că mă aşteaptă domnul de la Provident cu rata. O sun pe mama să vorbească cu el", îmi spune fata.

Conform Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor ANA din 2015, costul pe care consumul de droguri legale şi ilegale îl are asupra societăţii este undeva la 16 milioane de lei (incluse doar tratamentele, detenţia, bugetul ANA, făra a lua în considerare bugete de poliţie, vamă sau alte organe de control).

O parte din banii ăştia se duc pe centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog - șase în Bucureşti şi 41 în restul ţării.

ffdfbe2f937a9796f5abf47ca2b8d724

Fotografie de Les Baker, via The Photographer Capturing People on Drugs

Individual, costul dependenţei reprezenta la fel de mult, fie că vorbim de cost financiar, social sau personal, mai ales în cazul celor care abuzează de opiacee. În astfel de cazuri, bărbaţii recurg la infracţiuni pentru a-şi lua doza, iar femeile la prostituţie. În final, povestea se sfârșește, în general, printr-o viaţă personală şi socială distrusă, alienarea familiei şi probleme de sănătate.

Am luat ca bază raportul ANA – destul de stufos şi plin de statistici - și am contactat câţiva foşti sau actuali dependenţi de droguri. Voiam să văd cât costă dependenţa lor.

Alcool

dependenti-de-droguri-din-romania-body-image-1465986515-size_1000

Fotografie de Rhys A., via Flickr

Tiberiu, 31 ani, jurist
Bere
Cost: aproximativ 200 lei pe zi, 1 800 lei pe lună

Tiberiu este fix genul de alcoolic funcţional. Are ticuri de alcoolic, tremurat specific, mahmureală constantă, dar te poţi înţelege cu el.

„Prima oară am băut pe la vreo 12-13 ani cu băieţii de la bloc. Am început încet, dar cam din facultate sunt doar pe bere". Încearcă să menţină o moderaţie, ca să fie cât de cât funcțional şi la muncă. „Mă fac praf cam de trei ori pe săptămână", îmi zice.

Publicitate

Când bea, se apucă din timpul zilei, până când pică. Zice că n-are probleme cu trezitul dimineaţa pentru muncă, „dar uneori mai ajung mahmur și mai beau o bere-două şi la muncă, că simt că mor".

the-cost-of-being-a-drug-addict-in-canada-body-image-1457448864

Fotografie via „We Asked Drug Addicts How Much Their Habit Costs Them"

Vlad, 57 ani, liber-cugetător
Bere şi vin
Cost: aproximativ 10 lei pe zi şi datorie, 500 de lei pe lună

„Eram la o petrecere când am băut prima oară. Aveam cam 16 ani", îmi spune Vlad. Este unul dintre „profesorii" drojdieri care stau pe strada mea. Le spun profesori pentru modul aparte în care beau în gaşcă şi se şcolesc reciproc în ale vieţii şi paharului.

Vlad e cam cel mai vechi, dar şi cel mai ok ca stare financiară - chiar locuieşte în blocul în faţa căruia bea, vine dintr-o familie de avocaţi. Era bine pe vremea comuniştilor, boemie şi veselie pentru el. S-a apucat ca lumea de pahar abia prin anii '90.

Atunci aveam bani de la ai mei. Beam whiskey şi cognac. Am dat toţi banii pe băutură.

Acum, păhăruţul se ia mai mult pe datorie, dar nea Vlad are şi un mic stand de unde îşi tot vinde cărţile din casă.

„Am căzut în nas, mi-am spart nasul, faţa, m-a luat salvarea, mi-am luat pumni, câte n-am păţit!", îmi spune Vlad, uşor mândru. „Dar sunt sănătos tun. Am ulcer, dar nu-i de la alcool".

Cu toate astea, domnul „profesor" nu vrea la dezalcoolizare. Zice că nu s-ar interna niciodată, are prieteni care au făcut asta și s-au reapucat. Doar că „au luat-o și mai rău".

Canabis

fumatorii-de-iarba-ne-au-explicat-de-ce-prefera-iarba-proasta-227-body-image-1444654408-size_1000

Fotografie de Raquel Baranow, via Fumătorii de marijuana ne-au explicat de ce preferă iarba proastă

Mihai, 30, curier
Cost: aproximativ 50 lei pe zi (50 lei pe gram - stradă vs 18euro pe gram – raport ANA), 1 500 lei pe lună

Iarba e drogul ăla care mă face să mă întreb mereu cum dracului de e atât de folosit în România. Adică 54.9% din captura tuturor drogurilor pe 2015 o reprezintă iarba, iar cel mai mare consum raportat este în grupa de vârstă 15-24. Aici se încadrează şi Mihai, care a început să fumeze la 16 ani.

„Am avut perioade când era mult mai hardcore, cu peste două grame pe zi, nu mă trezeam, nu munceam, dar mai luam şi altele atunci. Acum cred că sunt ok. Cam un gram pe zi, la 50 lei gramul, poate chiar mai puţin".

Publicitate

Deşi acum are un program cât de cât constant, şi reuşeşte să se trezească dimineaţa şi să nu piardă vremea, tot are momente când simte că trebuie să bage un cuiuţ ca să se dezmorţească.

„N-am probleme cu munca. Mai fac un cui când am timp liber între livrări şi e ok. Am rămas la un moment dat fără permis, că nu l-am văzut pe unu, dar nu pot să zic că s-a întâmplat din cauză că fumam sau ceva".

Ketamină

KED1

Nistor, 34 ani, agent turism
Cost: aproximativ 200 lei pe zi (200 – 400 lei pe 20 ml ketamine), 3 000 lei pe lună

„Într-o noapte era o ditamai furtuna şi eram mort pe undeva p-afară. Am crezut că e atac extraterestru şi m-am ascuns. N-am mai ajuns la muncă. A! Și odată cred mi-am uitat seringa pe undeva prin birou. Oricum, am mai băgat şi la muncă, aşa lejer vreo doi-trei mili".

Aşa-și începe Nistor povestea despre cum încearcă să împace ketamina cu viaţa profesioanală. Și cum, de obicei, nu-i iese.

„La 19 ani am băgat prima dată intramuscular. Până atunci trăsesem doar liniuţe".

E uşor iritat când pronunţă cuvântul „liniuţă". E un fel de sacrilegiu printre utilizatorii de ketamină să faci liniuţe – nu te ia la fel de tare şi iroseşti mililitri buni. La început, dădea mult mai mulţi bani şi era şi sticla mai mică.

Acum a găsit combinaţia bună, cică, şi a început să bage mult mai regulat.

„Să zic că bag cam o dată la două zile. Am o combinaţie acum şi iau sticla de 25 de mililitri cu 200 de lei. Asta mă ţine o zi sau poate două, depinde cum vreau s-o lungesc, şi dacă mai fumez şi iarbă sau nu. Dar cam trei mii de lei dau pe lună pe chei".

Publicitate

Suma asta e destul de mare pentru România. Nistor are un job plătit ok, dar tot se împrumută frecvent, de la amici sau prietenă, pentru ketamină.

„Nu prea-i de acord (nr. prietena), că le amestec, dar n-are ce să facă", îmi zice.

Amfetamine

perche-a-vie-apres-une-prise-d-ecstasy-909-body-image-1452530897

Fotografie via Poate o singură pastilă de ecstasy să-ți distrugă viața?

Mirela, 28 ani, Ecstasy
Cost: 50-60 lei pe zi (30-50 pe pilula – stradă VS 9-18 euro pe pilula – raport ANA), 500 lei pe lună (adăugat suc, apă sau alcool poate ajunge la o mie de lei)

Din nou, pastilele şi MDMA-ul sunt nişte droguri pe care nu le înţeleg. Sunt antisocial din natură, iar ultimul lucru pe care aş vrea să-l fac e să vorbesc cu oamenii, în timp ce DJ Căcat îşi bagă playlistul său de Winamp.

La fel ca iarba, amfetaminele au devenit droguri de copii, doar că aici fetele consumă mai mult decât băieţii (0.4% vs 0.2%), iar cele mai multe vânzări le fac cei cu studii medii, nu cu studii superioare (0.4% vs 0.2%).

Povestea Mirelei se înscrie în categoria asta. A luat prima oară un pill la 17 ani, însă n-a considerat niciodată că o să ajungă să-i afecteze viaţa.

„Nu e genul de chestie pe care s-o iei zilnic, gen ganja sau heroină. E mai mult legată de party mood".

Cu toate că există oameni care o ţin într-un party non-stop, pentru că efectele pill-ului ţin câteva ore şi are şi comedown, ar fi inuman să bagi 60 de pilluri pe lună.

Plus că mai ai nevoie de bani şi de alcool, ţigări şi bilete la party.

„N-am luat niciodată pill din ultimii bani", îmi zice Mirela. „Niciodată să nu-ţi dai ultimii bani pe pill".

Publicitate

Cocaină

the-cost-of-being-a-drug-addict-in-canada-body-image-1457483444

Fotografie de Valerie Everett, via We Asked Drug Addicts How Much Their Habit Costs Them

Cost: 60-100 euro pe gram (cf. raport ANA)

Un drog care la noi nu prea se foloseşte, decât dacă eşti Florin Salam sau oricine altcineva care-şi perimite să dea 300 lei pe gram.

Preţul e însă în creştere, pentru că, aparent, se dezvoltă piaţa. Însă cantităţile confiscate sunt în scădere (34 088 de kilograme capturate în 2014, faţă de 161 039 de kilograme în 2011)

Heroină

dependenti-de-droguri-din-romania-body-image-1465986556-size_1000

Fotografie de Lauri Rantala, via Flickr

Maria, 33, şomeră
Cost: aprox 200 lei pe zi (30 lei pe bilă – stradă VS 9 euro pe bilă – raport ANA), 4 000 lei pe lună (sau cât ai)

Povestea Mariei sună a clișeu, dar e ok, pentru că viaţa e rareori ieşită din comun. Însă impactul drogurilor e mereu cât se poate de real.

Maria a intrat într-un anturaj dubios şi s-a apucat de heroină la 23 de ani. Prima oară a încercat la ţigară şi i s-a făcut rău. Apoi a băgat la seringă, până acum două săptămâni.

„Dau cam 25-50 lei pe bilă. Înainte, băgam undeva între cinci şi 15 bile. Teoretic, îţi faci un gram cam din cinci bile, dar nu-ţi imagina că-i un gram de heroină".

La clinică, în primele teste i-au găsit diazepam şi fenobarbital în sânge. Heroina de la noi de pe stradă e atât de îndoită, încât poate avea şi puritate de 2%, cu toate că media din raport e 27,72%.

Asta îi face pe mulţi consumatori să caute de la un dealer la altul, până găsesc ceva bun. Însă, de obicei, tot ce ajung să facă e să cumpere mai mult.

„Ajunsesem să bag şi 15 bile pe zi! Dumnezeu ştie ce mai bagă-n ele!".

Dependenţa de heroină devine foarte scumpă, şi, spre deosebire de alte droguri, chiar îți consumă toți banii. Așa a ajuns Maria să vândă tot ce avea prin casă și să se prostitueze. După aproape zece ani de heroină, femeia a decis că e timpul să caute ajutor şi a apelat la serviciile unui Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere. Are un copil de cinci ani şi zice că se gândeşte la el acum.

„Slavă Domnului că n-are nimic, că n-am băgat heroină cât eram gravidă. Nu mai puteam să continui aşa, să crească şi să întrebe ce faci mami, de ce râde lumea de tine pe stradă?".

Cu toate că mulţi consumatori de heroină ajung să ia metadonă când rămân fără bani, ca apoi s-o schimbe pe heroină, Maria pare că nu mai vrea să se atingă de seringă. „Cu metadona-i diferit efectul, nu e imediat şi durează mai mult. Sunt unii care, în loc să se interneze, fac tot posibilul ca să se îmbolnăvească de SIDA, pentru pensia aia de patru sute de lei. Dar dacă mi-ai pune acum o bilă în faţă, nu mi-aş face".

Citește mai multe despre droguri:
Tot ce trebuie să știi despre fumatul de iarbă în București
Urmăreşte zece dintre cele mai bune documentare VICE despre droguri
Ce efecte au drogurile recreaţionale asupra sănătății mintale?