George Pruteanu a supărat multă lume, de la maneliști la români prea necăjiți de tranziție ca să le mai pese de ce limbă vorbesc. Iar Pruteanu s-a bătut cu toți până în ultima zi, până când ultima lopată de pământ a fost aruncată pe mormântul lui. La bagajul strâns în timpul vieții se adaugă fără doar și poate site-ul său. Pardon, saitul său.
„Pragul saitului George Pruteanu”, așa mai găsești pe Google chiar și acum trimiterea la domeniul lui. „Doar un clic pînă în pragul saitului” e mesajul de pe forum. „Guestbook” a devenit „Carte de oaspeți” și domeniul, atât cât a fost el menținut în viață de Web Archive, e înțesat cu GIF-uri minimaliste, glume mai mult sau mai puțin proaste, textele pe care Pruteanu le mai semna pe unde era primit sau imagini.
Videos by VICE
Am petrecut câteva ore în lumea lui Pruteanu ca să înțeleg mai bine ce a însemnat nebunia internetului acum mai bine de 15 ani. Înainte de a-ți arăta ce-am descoperit, trebuie să știi și una dintre replicile celebre ale lui, după ce-a intrat în PRM, pe atunci condus de Vadim Tudor. „E adevărat, şi eu l-am înjurat pe Vadim, şi el pe mine. Aşa a fost la începutul anilor ‘90, apoi am mers pe drumul reconcilierii.” A făcut trecerea de la PSD către partidul lui Vadim. Ca om politic, a intrat în Parlament, în ‘96, ca senator PNŢCD, iar în 2000 a fost ales senator PSD. Sigur, a și scris mult, a și susținut pe TVR emisiunea Doar o vorbă săț-i mai spun pentru care îl știu ce-i mai mulți români. Toate celelalte performanțe pălesc însă în comparație cu ce-a construit pe internet.
Probabil primul român care a tradus internetul și glumele
Poate că acum te mai supără câte unul care ia mema proaspătă din afară și-o traduce până când o seacă de orice urmă de umor. Dar George Pruteanu a fost primul acolo. În 2007, a fost salvată în arhivă gluma de mai jos cu Europa în 2015. Astfel, Franța ar fi devenit „Republica Islamică Noua Algerie” – o trimitere care sigur prinde și-n prezent, Germania ar fi fost „Noua Turcie” – glumă pe care nu te mira dac-o vezi și acum, iar Spania ar fi ajuns „Emiratele Maure ale Iberiei”.
Nu s-a oprit însă aici, a avut ceva și cu harta politică americană a lumii. Pe asta cred c-am primit-o și eu pe Yahoo Messenger la vremea ei, dar mai e reciclată chiar și în prezent. Astfel, pentru americani, Mexic e zona cu „imigranți răi”, Canada e „exact ca noi”, Orientul Mijlociu e doar „petrol” și Rusia e plină de „ex-comuniști”. Habar n-am cum, în viziunea autorului acestei hărți, Marea Britanie a ajuns să fie locul cu „imigranți buni”. Altfel, Africa e destul de simplă: „negri”.
Îl bănuiesc pe Pruteanu c-a fost și primul român care a pus o poză c-o pisică pe net. Pisica din imaginea de mai jos, am dedus eu, se numește Mițubiși și e gata de plecare. O glumă fff actuală pentru oamenii care au animale de casă și vorbesc despre ele de parcă ar fi oameni. Încă sunt impresionat de numele Mițubiși.
Sunt un om simplu care apreciază GIF-urile – eu zic că-s acidul internetului – și caricaturile din New Yorker. Din fericire, la Pruteanu am găsit ceva la mijloc, cam cum era România în anii 2000. Un copil, care se uită la ta-su cum folosește un calculator, îl întreabă: „Tati, de ce avem 5 degete, dacă mausu’ are numa’ două butoane?”. Îți sună cunoscută faza asta? Sigur că-ți sună. Trei mătuși, cinci unchi și zece colegi retardați din generală ți-au trimis diverse forme ale ei.
„Umor” și „Zona ludică” sunt două categorii deosebite din site. Aici am găsit cele mai tari GIF-uri, cele mai banale glume și cam cele mai extremiste comentarii – fie că erau politice, fie că erau din zona socială. Cam ca pisica de mai jos (da, altă pisică, știa el ce știa) care ține-n coadă un „clic!” și textul de jos, care se mișcă, zice următoarele: „Am să-mi spun mereu: Dacă o țin tot așa, precis ajung undeva. Totul e să nu obosesc”. Și pisica nu obosește, știi, că e un GIF. Meta, frate! Pruteanu likes this!
A fost pe site și-o listă extraordinară cu noile legi murphyce. Doar că astea erau ale lui Pruteanu. Fii atent la perla asta supremă: „Regula e că impozitul trebuie să fie mai mic decît salariul. Dar viața ne obligă la concesii” – principiul miniștrilor de Finanțe ai României de „tranziție”. Uită-te bine la fraza asta, c-o regăsești perfect și-n politica post-tranziție. Și mai e o lege memorabilă: „Maghiarul e un român stricat. Noi trebuie să-l reparăm” – ipoteza Funar.
În fine, astea au fost de descrețit fruntea, e timpul să vezi adevăratul aur de pe site.
Vilele romilor, limba română și referendumul
Eu am știut mai mereu despre Pruteanu că s-a certat cu mulți oameni, mai ales pe limba română. Dar avea boală gravă și pe romi. Ba chiar a adunat niște poze cu palatele (din Strehaia?) și le-a pus pe site sub întrebarea: „India? Disneyland? Nu. Țara Rrrominească…” Am găsit bijuteria asta sub ceva cu „Rrominia”. Da, nu-i plăcea â și a explicat treaba asta într-un text surprinzător de scurt pentru el.
Legat de romi și manele, a avut și-o dezbatere cu Adi Minune și Nicolae Guță, emisiune în care Minune i-a dedicat versuri nemuritoare: „ne interesează banu’, nu părerea lu’ dom’ Pruteanu”.
Internetul a mai păstrat și această bijuterie de hit cu marele featuring al țării: Adi Minune și Pruteanu (care, din nefericire, nu s-a întâmplat niciodată).
A prins și Pruteanu un referendum major: schimbarea constituției. Așa că a dat o glumă cu asta și a spus că, pe mail, a primit de la o „doamnă din Timișoara” (știi cum e, a primit o poantă pe mail, o dă și el mai departe) cu diverse DA-uri pentru vot: „din toată inima”, „pentru că am încredere în Andreea Marin” (pe atunci, emisiunea Surprize, Surprize era dumnezeu pe Pământul show-urilor TV), „dar nu știu despre ce e vorba”, „dar mă abțin”, și „da, dar nu sunt de acord”. Asta ultima mi se pare că e o caracterizare excepțională a poporului român.
Știi gluma cu „anplm”? Vine de la cineva care nu știe să scrie „în plm”. Dar problema nu-i nouă, a dat-o și Pruteanu cu indicatoare pe care scria „ânchis”.
Ca să nu mai zic de acest îndrumar pentru români care renunță la franceza secolului 20 și se bagă pe engleză. A făcut și-o animație frumoasă despre cum unele cuvinte, cum ar fi biftec, boicot sau huligan, au ajuns în limba română. Nu știu dacă „yacht” a ajuns la urmă, separat de restul, pentru că-i doar al bogaților.
Ți-am zis că pe umor domnul Pruteanu era țais. Așa că a băgat o colecție „de trafic”, cu răspunsuri la dilema: „de ce a traversat găina strada?” L-am găsit acolo pe Adrian Năstase, unde Pruteanu, fost PSD-ist, n-a ratat ocazia să facă miștoul cu ouăle. Măcar la vremea postării era actuală.
Sunt o mulțime de pagini salvate din site-ul acum închis, dar adevărata împăcare a României cu trecutul ei ar fi dacă acest produs al internetului timpuriu ar fi luat, dezmembrat, înrămat și expus într-o mansardă dedicată artiștilor. Acolo ar fi organizate tururi și România ar avea, peste generații și generații, ceva de lăsat urmașilor ca să înțeleagă măcar un pic din nebunia începutului de mileniu. Nu ne-a fost ușor.
