Life

Stresul poate fi și bun dacă știi cum să-l folosești, conform științei

stresul poate fi bun

Să fim sinceri, stresul e inevitabil. Oricât ai încerca să îl eviți sau să îl ignori, tot te prinde din urmă. Așa că pare o idee mai bună să-l gestionezi decât să te prefaci că nu există.

Într-un studiu publicat de revista Nature în luna iulie, o echipă de cercetători de la Universitatea Texas din Austin, Universitatea Rochester și Google Empathy Lab a găsit o cale să facă asta. Cercetătorii au folosit o sesiune de training online ca să îi învețe pe participanți despre un mindset care privește stresul ca pe o oportunitate de învățare și interpretează reacțiile corpului la stres, precum ritmul rapid al inimii, ca pe ceva util, și nu deranjant. Au descoperit, după o singură ședință, că acest mindset are efecte intense asupra sănătății mintale și a reacțiilor fiziologice la stres.

Videos by VICE

Studiul s-a concentrat pe adolescenții din școli, dar cercetătorii au zis că abordarea e la fel de utilă pentru adulții care se confruntă cu stresul la job sau în relații.

„Încercăm să schimbăm perspectiva adolescenților asupra situațiilor stresante”, a declarat pentru The Guardian David Yeager, autorul studiului. „Vrem să-i ajutăm să realizeze că atunci când faci ceva greu și corpul începe să fie stresat, pot profita de chestia asta.”

Cercetătorii au numit această abordare „mindset-ul sinergic”. Acest mindset conține, la rândul său, alte două abordări.

Primul e mindsetul de creștere. Ideea e că oamenii pot dezvolta skill-urile necesare ca să îndeplinească sarcini stresante. Acest mindset consideră factorii de stres gestionabili, pentru că oamenii pot obține abilitățile necesare să îi controleze. De exemplu, un test ar putea fi un factor de stres pentru studenți, dar aceștia pot învăța suficient de bine cât să-l treacă cu succes.

A doua abrodare e mindsetul care consideră că stresul e util. Practic, ideea e că reacțiile psihofiziologice la stres pot optimiza performanțele. Conform acestei abordări, mâinile transpirate, ritmul rapid al inimii și sentimentul de anxietate pot fi utile dacă oamenii le folosesc ca să ducă la capăt o activitate, în loc să fie distrași de ele.

„Aceste abordări nu au fost prezentate ca niște idei separate, ci ca părți ale unui întreg coerent”, au scris cercetătorii.

Cercetătorii au rugat peste patru mii de participanți să completeze un modul online de training de treizeci de minute și au făcut cu ei șase experimente controlate, cu accent pe factorii de stres în contexte educaționale (cum ar fi un test contracronometru sau un discurs în public).

Într-unul dintre experimente, 166 de studenți au primit ori o ședință de training, ori o ședință placebo despre creier, după care au fost rugați să țină un discurs spontan despre calitățile și defectele lor. Au ținut discursul în fața evaluatorilor, care au creat intenționat un mediu neprietenos – s-au încruntat, și-au încrucișat brațele, au oftat plictisiți. Studenții care s-au uitat la ședința despre mindsetul sinergic au avut reacții fiziologice mult mai scăzute la stres.

În cadrul unui alt experiment, participanții au completat niște sondaje despre intensitatea stresului zilnic și despre percepția lor asupra lui. Au răspuns la întrebări precum „Per total, ce părere ai avut despre tine azi?” Cercetătorii spun că o perspectivă negativă asupra sinelui prevestește probleme cu anxietatea și depresia.

Participanții care au făcut trainingul despre mindsetul sinergic aveau o părere mai bună despre ei decât ce care nu l-au făcut. Cercetătorii au stabilit că training-ul i-a protejat pe participanți de efectele negative ale factorilor de stres asupra sănătății mintale.

Un alt experiment a măsurat cum le-a influențat training-ul realizările academice participanților, pe termen lung. Cercetătorii au descoperit că studenții care făcuseră training-ul aveau cu 14,4 mai multe șanse să termine cu bine anul școlar decât cei care nu făcuseră training-ul.

Experimentul final le-a analizat nivelul de anxietate. Cercetătorii au rugat 341 de studenți să facă fie trainingul de mindset sinergic, fie o activitate de control, apoi să răspundă la un sondaj despre simptomele de anxietate, la trei luni după asta.

„Dintre participanții care aveau un mindset negativ înainte de training, cei care au făcut training-ul în ianuarie aveau nivelul de anxietate mai scăzut în aprilie”, au scris cercetătorii.

Evident, cercetătorii au zis că au analizat aceste lucruri într-un cadru educațional și nu știu dacă mindsetul ar avea efect și asupra unor factori de stres imposibil de controlat precum abuzurile sau traumele, dar sunt optimiști și speră să poată aplica training-ul și în situații romantice sau de la locul de muncă.

„Ca mindsetul să funcționeze eficient în astfel de contexte, intervenția ar trebui adaptată la factorii de stres cu care se confruntă oamenii în contextele respective.”