Chestii

Un medic oncolog mi-a explicat de ce Olivia Steer bate câmpii (din nou)

„Una peste alta, din punct de vedere statistic, s-a dovedit că beneficiile mamografiei depășesc riscurile."

Ionuț Axinescu

Ionuț Axinescu

Olivia Steer e, probabil, cea mai celebră persoană care dă verdicte medicale, fără să aibă studii de specialitate în domeniu. Zilele trecute, vedeta a scris pe blogul ei că întreaga industrie a mamografiilor este o „mașinărie de făcut bani, pe seama naivității și fricii de cancer a femeilor". În același text, Steer afirmă că peste un milion de femei din SUA au fost diagnosticate greșit cu cancer la sân și că formele agresive ale bolii intră în remisie totală, „cu condiția să fie lăsate în pace".

Steer nu este la primul război cu medicina modernă. De câțiva ani, vedeta este cea mai aprigă luptătoare împotriva vaccinurilor, despre care susține că „sunt un mit" și că, în loc să protejeze copiii, îi îmbolnăvesc. În plus, Steer are o problemă și cu operația de apendicită, pe care o consideră „periculoasă" și spune că apendicele se poate vindeca de la sine, „naturopat".

Deși sunt fără bază științifică, opiniile lui Steer au destui adepți în România, țara în care rata de vaccinare a scăzut dramatic în ultimii ani, iar cancerul la sân e pe primul loc din punct de vedere al mortalității, mult peste media mondială. Ca să-nțeleg care-i treaba cu mamografiile și unde greșește Olivia Steer, am vorbit cu Iuliana-Maria Băieșu, medic oncolog la Institutul Oncologic din București, cu experiență de un an și jumătate în Franța, la Paris și Auxerre.

VICE: Olivia Steer spune că mamografiile sunt o metodă „de fabricat cancere" și o sursă de îmbogățire pentru oncologi. Care-i adevărul?
Iuliana-Maria Băieșu:
Adevărul e că mamografia este extrem de utilă și poate depista cancerul în stadii incipiente. Dar diagnosticul de cancer nu se pune niciodată doar pe baza mamografiei. În 85% din cazuri, mamografia necesită și alte investigații. Practic, aceasta este doar un prim pas în depistarea unui cancer la sân. În caz că medicul are suspiciuni după efectuarea mamografiei, urmează alte teste (biopsie, RMN) care stabilesc dacă pacienta are sau nu un cancer la sân.

Ca orice altă metodă din medicină, mamografia are o rată de eroare, cu siguranță. Dacă e să fii cârcotaș, te poți lega de greșelile umane, ale medicilor care au dat diagnostice fără să coreleze mamografia cu alte investigații. Dar, una peste alta, din punct de vedere statistic, s-a dovedit că beneficiile mamografiei depășesc riscurile. Deocamdată, ceva mai eficient nu s-a inventat.

Ce implică o mamografie? E o intervenție neplăcută?
Mamografia e o examinare radiologică, se face bilateral, în două planuri, pentru fiecare sân în parte. Un ușor disconfort, în sensul de durere, apare la femeile cu sâni mai mici, pentru că e mai greu să-l prinzi între două plăci, cât să-ți faci o imagine clară. E o presiune la nivel local. Și nu, presiunea asta nu determină cancer sau mai știu eu ce alte bazaconii pe care le citești pe blogurile nespecialiștilor. Cum ziceam, e vorba doar de o ușoară jenă pe care o resimte pacienta, nu de o durere insuportabilă.

Prin popor circulă ideea că mamografiile te expun radiațiilor și, de fapt, cresc șansele apariției cancerului la sân.
E un mit fals. Iradierea secundară după investigații de tipul ăsta e mică și nu reprezintă cauza pentru care fac femeile cancer la sân. Mai mare e șansa să ai un cancer care să se metastazeze dacă nu mergi să faci examinări. Oricum, în lumea civilizată au apărut tot felul de metode noi, revoluționare de mamografii, tocmai ca să evite și iradierea asta.

Olivia Steer spunea că masectomiile sunt impuse ca procedură standard, că reprezintă „un trend în rândul femeilor sănătoase" și dădea exemplul Angelinei Jolie.
Da, Angelia Jolie și-a făcut masectomie bilaterală, deși nu avea cancer. Numai că ea avea mutația genei BRCA, care spune că există o probabilitate extrem de mare, confirmată prin studii ample de specialitate, de a dezvolta cancer. Prin masectomie se reduce substanțial riscul ăsta, de la peste 90% la 5-10 %, de aceea e o procedură pe care foarte mulți medici o recomandă.

Deci, e indicată mamografia?
Sigur că da. De obicei, după ce ai împlinit 40 de ani. Înainte de vârsta asta, e preferată ecografia, pentru că sânul femeilor este mai dens și există riscul unui diagnostic eronat, din cauza nodulilor sau pseudonodulilor care apar de la grăsime. Dacă o persoană, chiar și după 40 de ani, are caracteristice sânului asemănătoare vârstei de sub 40, se preferă inițial o ecografie. În caz că sunt ceva suspiciuni, se ajunge și la mamografie.

Sunt și cazuri în care pacientele sub 40 de ani, care au risc familial înalt de cancer la sân, trebuie să recurgă la o mamografie. Mamografia s-a dovedit foarte utilă și la persoanele de 70-80 de ani, pentru că la vârsta aceea scade densitatea mamară și mai mult, deci o tumoră e mai ușor de văzut.

Tot la Steer am citit că formele de cancer la sân dispar singure, în timp.
Niciun cancer nu dispare spontan, miraculos. Ar fi bine să fie așa, sigur, dar e o tâmpenie. Carcinomul ductal, despre care vorbește ea, e un fel de cancer în formă latentă și nu se tratează cu chimioterapie. Însă el trebuie supravegheat, chiar dacă nu este agresiv, pentru că o persoană care face un carcinom ductal poate dezvolta, în timp, unul invaziv. Există o amenințare mai mare pentru pacienta respectivă, decât pentru alte femei.

Supravegherea se face tot cu ecografii sau mamografii. În caz că pacienta e tânără, leziunea asta se operează în stadiu incipient, ca să scapi de orice grijă și să nu mai existe potențial de apariție pentru un cancer invaziv la nivelul sânilor. Cert e că de urmărie tot nu scapi, așa că afirmația Oliviei Steer este una iresponsabilă. Nu, cancerul nu dispare singur în timp.

Am văzut că Steer citează câteva articole, din reviste de specialitate. Care-i treaba?
Unele articole, chiar dacă apar pe site-uri de profil, nu îndeplinesc criteriile științifice. În sensul că sunt aruncate niște rezultate. Ea a scos din context anumite fraze și-a tras niște concluzii greșite. Sunt mai multe detalii care trebuie specificate, pentru ca un studiu s ă fie relevant: care a fost metoda de alegere a pacientelor, ce caracteristici aveau, ce riscuri în familie existau pentru ele.

Citește și: Cum e să fii diagnosticat cu cancer la 19 ani, în România

Nu e normală atitudinea Oliviei Steer, pentru că sunt mulți oameni simpli, care nu au o pregătire în spate, dar o citesc și o cred. Așa că, în loc să-și facă controale periodice și investigații amănunțite după 40 de ani, sunt tot mai numeroși pacienții care se trezesc târziu și vin la medic cu tumori ulcerate și metastaze în ultimul stadiu.

De câțiva ani, e o întreagă nebunie cu vaccinurile și mamografiile. Se simte asta, ca medic, în sensul că oamenii sunt mai reticenți la lucrurile astea?
Da, și am observat asta, paradoxal, preponderent în rândul persoanelor tinere. Pentru că cei tineri citesc articole alarmante pe internet, unele chiar pe site-uri de specialitate. Problema cu ele e că, dacă nu știi să interpretezi datele alea în contextul potrivit, ajungi să iei de bune niște informații și concluzii complet false.

Sigur că-n spatele tuturor medicamentelor este o întreagă industrie farmaceutică puternică. Dar, în ciuda faptelor că unele au efecte negative, până la momentul actual, știința nu a descoperit ceva mai bun.

Zi-mi ce presupune o examinare de rutină a sânilor, pe care ar trebui s-o facă orice femeie.
În primul rând, femeia trebuie să se palpeze lunar, în afara perioadelor de ciclu. Palparea se face pe fiecare cadran al sânului, inclusiv în axilă, adică la subraț. Dacă simți o formațiune de orice fel, care pare suspectă, e dureroasă sau se mărește în timp, atunci trebuie să te duci la medic și să-ți faci investigațiile de rigoare. Ori ecografie, ori mamografie.

În concluzie, femeile tinere trebuie să se prezinte la medic o dată pe an, pentru un examen clinic și o ecografie. Cele trecute de 40 e de preferat să facă o examinare lunară, iar o dată pe an să recurgă la mamografie.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre cancer:
Statul român mai degrabă o să-ți amputeze sânul, decât să-ți recomande tratament pentru cancer
De ce n-am găsit încă un tratament pentru cancer
Cum e să ai cancer la 20 de ani

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE