Chiar mă întrebam luna trecută, având în vedere că se apropie campania electorală pentru parlamentare, când o să reapară în spațiul public subiectele clasice de alegeri: steagul secuiesc, pericolul maghiar, Soros, unirea cu Moldova, biserica și toate rahaturile care la noi țin loc de soluții pentru dezvoltare economică, salarii mai mari sau construcție de autostrăzi și drumuri. Au reapărut mai repede decât mă așteptam, semn că e groasă rău anul ăsta în ceea ce privește lipsa de idei.
Pentru că tot s-a inflamat internetul zilele trecute după ce ambasadorul SUA a fost pozat cu steagul secuiesc în față, am să-ți explic de ce subiectul ăsta este mega-umflat și nu face în realitate nici doi lei. Asta chiar dacă au simțit nevoie să reacționeze, atât MAE, cât și vicepremierul Vasile Dâncu.
Videos by VICE
Mai întâi să-ți explic contextul scandalului și cine sunt protagoniștii
Săptămâna trecută, pe 13 septembrie, ambasadorul SUA în România Hans Klemm a mers în Covasna ca să facă o donație de carte în valoare de 2 600 de dolari la Biblioteca Județeană din Sfântu Gheorghe. Nu avem nicio dovadă că omul ar fi avut intenții ascunse când s-a dus acolo, numai că aici a dat peste niște personaje care, dacă nu ar sta cu naționalismul secuiesc în gură, ar muri pur și simplu de foame. Și cel mai bun exemplu este chiar primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care conduce orașul din 2008, fiind susținut de UDMR. Arpad e unul dintre membrii de vază ai administrației locale din Covasna și Harghita care nu prea au cu ce se lăuda când vine vorba de ridicarea nivelului de trai al oamenilor pe care-i conduc, în schimb bat toba că românii nu respectă drepturile secuilor. În cazul lui Arpad problema e mai complicată decât atât, pentru că primarul din Sfântu Gheorghe are și un dosar penal la DNA după ce a luat un credit de 12 milioane de euro pentru modernizarea orașului (străzi, trotuare, piste de bicicliști), dar a deturnat o treime din bani în alte scopuri.
Partea proastă e că unii îl cred pe Arpad când spune că, de fapt, românii nu-l lasă să-și facă treaba, îl mai și votează, așa că ambasadorul SUA nu avea cum să-l ocolească acum pe primarul din localitatea în care a făcut donația. Iar Arpad a profitat de prilej și s-a pozat cu ambasadorul și cu steagul secuiesc, apoi s-a lăudat pe Facebook.
„Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască”, a scris Arpad alături de alte prostii referitoare la persecuțiile la care ar fi supuși secuii din Covasna.
Citește și: Comentariile xenofobe ale românilor despre secui îți arată că trăim în trecut
După ce a reacționat și MAE care a vorbit de anumite „sensibilități” referindu-se la steagul secuiesc, Ambasada SUA a explicat că: „Ambasadorul Hans Klemm este ambasadorul Statelor Unite în întreaga Românie. El călătoreşte periodic prin ţară, întâlnindu-se cu diferite grupuri din toate zonele societăţii româneşti”.
Treaba nu s-a liniștit însă, au apărut reacții în presă, la tv, până și vicepremierul Dâncu (pesedist cu acte în regulă, fondator al „Grupului de la Cluj”) a simțit nevoia să-l critice pe Klemm, deși e clar că nu există vreo miză reală în această poveste.
Știm însă că astfel de „scandaluri” apar, de regulă, prin campanii electorale, când, atât unii politicieni unguri, cât și unii români trebuie să se legitimize într-un fel în fața alegătorilor. Deja „pe partea românească” aveam un partid antimaghiar declarat care acum se relansează cu ajutorul lui Ponta, PRU, și un partid nou-nouț naționalist, cel condus de Marian Munteanu.
Maghiarii trebuie să agite și ei chestiunea lipsei de drepturi cu care se confruntă minoritarii din Transilvania, pentru că, după cum ai văzut, la capitolul performanțe economice nu prea au cu ce se lăuda.
Uite steagu’, nu e steagu’. Cum s-au jucat parlamentarii cu secuii
Steagul secuilor este însă un subiect real de dispută, mai vechi, între puterea de la București și șefii administrațiilor locale din Covasna și Harghita. Reprezentanții secuilor și-au dorit să poată să arboreze steagul respectiv pe instituțiile din cele două județe. În ultimii ani au avut loc mai multe procese între primării și alte instituții publice din Covasna și Harghita și prefecturi, câștigate însă de reprezentanții guvernului în teritoriu.
În 2014 spre exemplu, prefectul din Covasna a câștigat procesul cu Primăria din Sfântu Gheorghe și a obligat-o să dea jos drapelul din parcul central al orașului. Lucrurile au decurs într-un fel logic, în condițiile în care nu exista o lege care să permită arborarea altui steag decât cele ale României sau UE.
Până la urmă subiectul a fost reglementat (într-un fel) tot politic. În martie 2014, PSD avea nevoie de sprijinul UDMR la guvernare, așa că a semnat un acord cu liderii acestui partid prin care se obliga să dea o lege care să permită județelor să-și arboreze propriile steaguri. Un astfel de act normativ ar fi rezolvat o dată pentru totdeauna și problema drapelului secuiesc.
Treaba a fost rezolvată însă în stil românesc. În 2015 a apărut actul normativ care reglementa arborarea steagurilor, numai că s-a băgat și o prevedere menită să blocheze legitimarea așa-numitului „Ținut secuiesc”, format din cele trei județe cu secui, Covasna, Harghita și o parte din Mureș.
Astfel, punctul 3) din articolul 1 precizează explicit: „Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri identice”. Cu alte cuvinte, dacă unul dintre județele cu secui adoptă steagul secuiesc, celelalte județe nu pot face același lucru.
„Ca urmare a legii din 2015, județul Harghita a adoptat steagul secuiesc drept simbol al județului. Covasna și-a ales alt steag. În Covasna, prefectul a atacat hotărârile luate de primării și au fost obligați să dea jos steagurile”, mi-a explicat Peter Ekstein Kovacs, avocat și fost parlamentar al UDMR.
Primarul din Sfântu Gheorghe a vrut nițel „PR”, dar nu-i nimic ilegal în treaba asta
Primarul din Sfântu Gheorghe nu a făcut nimic ilegal. Așa că putem trage rapid câteva concluzii: reacțiile MAE și ale politicienilor s-au dovedit a fi ridicole. Pentru că legea reglementează doar arborarea steagurilor pe instituțiile publice, nu și ce facem fiecare dintre noi, acasă, cu un drapel sau altul.
„Arborarea steagului pe o instituție publică din Covasna ar fi ridicat o problemă de legalitate. Dar asta nu înseamnă că primarul din Sfântu Gheorghe nu are voie să dea cadou cuiva un steag, chiar dacă e vorba de un diplomat. Asta nu are cum să fie ilegal”, mi-a mai spus avocatul Peter Ekstein Kovacs.
Și dacă nu mă credeai că toată povestea e umflată artificial, din partea ambelor tabere, îți mai spun că ambasadorul Marii Britanii a primit în aprilie un steag secuiesc drept cadou de la președintele Consiliului Județean Harghita. Ai auzit atunci pe cineva să strige revoltat că diplomatul britanic îi jignește pe români? Desigur, nu.
„Poate fi considerată și o acțiune de PR a celor din Sfântu Gheorghe. Ei au vrut să se legitimeze, pozându-se cu ambasadorul SUA. Nu știu dacă are vreo treabă cu alegerile. E mai degrabă PR”, îmi mai spune Peter Ekstein.
De ce tot insistă secuii să aibă propriul lor steag?
Dincolo de propaganda care se face din toate părțile, steagul secuiesc are o relevanță istorică pentru secuii din România. Drapelul conține soarele și luna, două simboluri foarte vechi ale acestei populații. Pe care, de altfel, le regăsim și pe stema României, în partea rezervată Transilvaniei (ungurii au acvila, secuii – soarele și luna, iar sașii – cele șapte turnuri de cetate). Asta nu dovedește altceva decât faptul că secuii sunt recunoscuți ca făcând parte din această națiune din cele mai vechi timpuri. Și nu ar trebui să fie împiedicați să-și poarte cu mândrie simbolurile, cu condiția să nu încalce legile acestui stat.
Dar în mod voit, subiectul steagului secuiesc se amestecă frecvent cu cel al autonomiei teritoriale pentru Ținutul Secuiesc, care deja este altă poveste. Dacă te uiți numai ce site-uri dubioase propagă teorii care spun că steagul secuiesc este un pericol pentru România, îți dai seama că există și o campanie întreținută în acest scop. Uite spre exemplu aici unde se vorbește despre simbolurile satanice și păgâne de pe steagul secuiesc sau aici unde suntem avertizați că a început deja războiul pentru ruperea Transilvaniei din România.
Și dacă mai vrei o dovadă că așa stau lucrurile, așteaptă să vezi ce comentarii vor scrie unii la acest articol. Eu pot să pariez de pe acum că voi fi făcut „vândut ungurilor”, „omul lui Soros” sau plătit să scriu acest text de „conspirația masonică ce vrea ruperea Ardealului de România”. Și lista rămâne deschisă.
Urmărește VICE pe Facebook
Citește și alte chestii despre secuime:
Ce am aflat despre români și unguri din conflictul lor etnic de pe Urban Dictionary
Uite de-asta nu sunt eu microbist
10 motive pentru care Oradea e un oraș nasol