Publicitate
Educatie

Contractul școlar care le spune elevilor din Brașov că sunt prea proști

Directorul unui colegiu de prestigiu spune că elevii nu sunt dați afară, doar „consiliați să se transfere pentru binele lor”.

de Vlad Popovici și Alexa Bejinariu
07 Februarie 2019, 9:59am

Fotografie de Dragoș Savu / Mediafax foto

Trei colegii naționale din Brașov calcă în picioare legea, în goana după performanță, și impun în regulamentele interne de funcționare reguli care probabil i-ar da idei și lui Trump: elevii care la final de an nu au cel puțin media opt la limba română și matematică, media generală la purtare minimum 9.50, iar media generală la final de an minimum 8,50, sunt obligați să se transfere la alte școli, conform unui contract de studii semnat de părinți.

Învață, așadar, după contract toate clasele de ciclu gimnazial din cadrul Colegiilor Naționale „Andrei Șaguna”, „Dr. Ioan Meșotă” și Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil”, din oraș.

Cazul, intens mediatizat de presă, pare un clasic pentru România: autoritățile se bâlbâie și se contrazic între ele, cei arătați cu degetul sfidează, părinții reacționează timid și speriat și oricum nimeni nu pățește nimic. Un experiment cinic al adulților pe seama a sute de copii de până în 14 ani, pentru care contractul e mai greu ca ghiozdanul ticsit de manuale alternative pline de greșeli.

„Acești copii nu doar că rămân marcați, ajung să se considere inferiori, dar doar pentru că li s-a spus de prea multe ori că sunt inferiori. În momentul în care ești în clasa proastă, ceilalți îți pun eticheta de prost. Acești elevi au nevoie de acompaniere, de mult mai mult decât o simplă consiliere psihologică. Au nevoie de încredere în sine, de demnitate, de stimă de sine. Au nevoie să nu se mai considere proști”, explică sociologul Gelu Duminică.

Prima autoritate care habar n-are ce păzește e inspectorul general din Brașov: contactată de EduPedu.ro, inspectorul Oana Ariana Bucur nici măcar nu poate spune dacă această practică este sau nu legală:

„Este un regulament intern pe care școlile l-au stabilit în Consiliul de Administrație și, în condițiile în care acel regulament este semnat de părțile implicate, cred că el devine obligatoriu. Sunt colegii care au performanță și care, pentru a-și menține ștacheta așa cum și-au propus, au impus aceste medii pentru a putea rămâne”.

Asta, în vreme ce ministrul Educației Ecaterina Andronescu spune că practica este ilegală: „Nu trebuia să intre așa ceva într-un regulament, pentru că nu există o prevedere cu putere normativă mai mare care să prevadă acest lucru. Ca urmare, era ilegal, să spunem așa”.

Până la urmă a fost nevoie ca ministrul să vorbească direct cu directorul Colegiului Național „Andrei Șaguna”, care i-ar fi promis că se va renunța la această prevedere din regulament.

Cu toate astea, nici Ecaterina Andronescu, nici inspectorul școlar general din Brașov n-au spus dacă aceste colegii vor fi sancționate pentru introducerea unor astfel de prevederi în regulament. Dar ce au înțeles părțile implicate în scandalul ăsta?

Elevii nu sunt dați afară, „doar consiliați să se transfere”

L-am sunat pe directorul colegiului, profesorul Ovidiu Tripșa, să îl întreb ce măsuri a luat având în vedere că ministrul Educației a recomandat colegiilor să renunțe la aceste articole:

„Ca să respectăm procedurile ar trebui mai întâi să mă consult cu colegii din consiliul profesoral, cu reprezentanții părinților, cu consiliul elevilor din școală, voi cere și consultanță juridică și, ulterior, vom dezbate subiectul în Consiliul de Administrație, după care vom vedea care este rezoluția finală. Acest regulament nu a fost făcut de mine sau de un singur om, așa că nici nu pot să-l modific de unul singur.”

În regulamentul de ordine interioară al Colegiului Național „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov este specificat următorul alineat:

Elevii din învățământul gimnazial nu vor mai urma cursurile la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” în următoarele cazuri:
i. media la purtare pe un semestru este mai mică de 8,00 (opt).
ii. media anuală la disciplinele Limba și literatura română sau Matematică este mai mică de 7,00 (șapte), iar aceștia nu obțin nota minimă 7,00 (șapte) nici la reexaminarea care se va desfășura în perioada examenelor de corigență.

Directorul susține că elevii nu sunt dați afară, dar are o dilemă: „Eu m-am întrebat dacă admiterile sau orice fel de testare nu sunt cumva și astea o formă de segregare? De exemplu, liceele profesionale sau vocaționale, de profil sportiv, nu au în regulamentul de ordine interioară prevăzute niște medii minimale? Șase, deci nu cinci.”

Tripșa insistă că elevii nu sunt exmatriculați, ci doar „consiliați să se mute la alte școli, pentru binele lor”.

„Și dacă elevul nu vrea? Păi, dacă nu vrea, rămâne, își asumă media, cu toate repercusiunile. Ce înseamnă asta: media finală din clasele cinci-opt contează la admiterea de la liceu într-un anumit procent. Aceste consilieri există, sunt de bun simț, profesorul, părinții, îi consiliază pe copii pentru a obține medii mai mari și pentru a ajunge, într-un final, la un liceu bun. Probabil că formularea din regulament nu este cea mai fericită”, îmi explică directorul.

„Elevii nu prea au viață”

Până când se va găsi o exprimare mai fericită în regulamentul interior, elevii poartă în continuare presiunea impusă de școală, care uneori se poate transforma și în abuz. „Regula cu media opt le dă mare putere profesorilor, dacă un elev îi supără dintr-un motiv sau altul, aceștia pot pune note mici doar ca să le scadă media și, în cele din urmă, respectivii elevi să fie nevoiți părăsească școala. Copiii vor fi sfătuiți să-și facă transfer, dar pe sistemul «vă sugerăm să vă transferați copilul, deci faceți transfer»”, îmi spune părintele unui elev de la Meșotă. Tatăl a dorit să-și păstreze anonimatul tocmai pentru ca fiul lui să nu sufere consecințe la școală.

Părintele susține că profesorii au ajuns să-i frustreze atât de tare pe copii, încât „nici nu se mai înțeleg între ei”. Regula cu media a creat un fel de competitivitate nocivă între elevi.

„Dacă unul din elevi stă acasă pentru că este răcit și cere lecțiile, nimeni nu i le dă”, susține tatăl.

Aproape toți elevii sunt obligați să facă meditații, pentru a se menține la standardele impuse. „Cel puțin trei. Al meu a făcut șase. Prin lege, elevii n-au voie să facă pregătire cu profesorii de la clasă, dar mulți nu respectă asta, pentru că așa pot lua note mai mari.” Tocmai d-asta, continuă părintele, argumentul oamenilor care cred că media opt generală nu este greu de obținut, nu știu cum este la Meșotă.

Dar pare că regula din contract este cel mai mic rău. Părinții au semnat un contract care îi obligă să plătească fondul clasei, să susțină liceul cu donații și să nu denigreze liceul. Cu toate astea, părinții nu fac nimic de teamă că copiii lor vor fi persecutați și vor primi note mici.

L-am întrebat de ce nu și-a mutat copilul de la această instituție. Motivele sunt clare: orele de dimineață sunt un bonus pe care nu-l găsești la foarte multe școli, iar media sub opt l-ar face paria în alte școli din oraș.

Părinți pro și contra contractului școlar

Sunt însă mulți părinți care aprobă și încurajează practicile din cele trei colegii. E vorba de performanță, spun ei, mândri că au elevi în clase de elită. Câteva reacții strânse din Facebook îți arată că cei mai mulți nu consideră ca fiind o măsură discriminatorie.

Părintele unui copil de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” susține că lucrurile nu sunt așa dramatice pe cât par și directorul are dreptate când spune că elevii nu sunt traumatizați de regulament: „Știu doar de două cazuri în care copiii au fost sfătuiți să se mute, iar unul dintre ele era din răzbunarea unei profesoare. Însă, regula aceasta cu media n-a influențat prea mult copiii și majoritatea profesorilor sunt buni, doi-trei ce ar fi mai nepotriviți”.

screenshots-brasov-6
Screenshot de pe pagina de Facebook „Părinții cer schimbare”
screenshots-facebook-colegii
Screenshot de pe pagina de Facebook „Părinții cer schimbare”

Președintele Federației de Părinți, Iulian Cristache, nu crede însă că toți părinții își dau seama de presiunea și stresul la care sunt expuși elevii.

„Știu, oare, toate familiile cum să se comporte cu copiii care fac parte din aceste clase de excelență? Ce se întâmplă când un copil ia media generală 8,40, nu 8,50? Îl forțăm să se mute la altă școală, să se rupă de colectivul în care s-a integrat deja? Deci, nu vorbim că se mută în cadrul aceleiași școli, dar la altă clasă. Fără discuție, un copil e afectat emoțional indiferent unde sau cum îl retrogadezi.”

Ar fi nevoie de consiliere psihologică pentru elevii care trec prin astfel de trieri impuse de regulamentul intern, crede Gelu Duminică, dar în România există un singur consilier educațional la opt sute de elevi. Șansele ca el să ajungă în toate școlile sunt zero.

„Conform legii, fiecare elev trebuie tratat în mod egal și beneficiază de aceleași facilități, însă asta e doar teorie, la noi, în practică, nu se întâmplă așa ceva”, spune sociologul.

parintii-cer-schimbare
Screenshot de pe pagina de Facebook „Părinții cer schimbare”

Pe de altă parte, școala, prin directorul său, are responsabilitatea de a respecta legea, chiar dacă părinții nu cunosc neapărat această lege, amendată oricum de peste o sută de ori, mai spune Cristache.

Federația Părinților nu vrea totuși să dea în judecată cele trei colegii, pentru că „nu putem condamna faptul că se dorește performanță, trebuie să tratăm altfel problema, să înțelegem că se poate face performanță și dacă respectăm legea și drepturile elevilor”.

Duminică vine și el cu o altfel de soluție: „Să înțelegem că sistemul educațional trebuie să fie centrat pe copil, nu pe profesor și pe școală. Școala ar trebui să fie un instrument care să scoată din fiecare copil maximul de potențial pe care copilul îl are. Trebuie să învățăm să facem educație incluzivă de calitate, nu doar educație”.

Ce spun elevii

Argumentul des invocat, atât de directorii școlilor, cât și de părinți este prestigiul acestor instituții de învățământ. Profesorii aleg să lucreze doar cu elitele, „dar asta nu înseamnă că profesorul are neapărat vreun merit deosebit. Nu demonstrează calitatea cadrelor didactice, ci nepriceperea lor”, spune Gelu Duminică.

Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), Petru Apostoaia, numește însă această obligație „o formă voalată de exmatriculare a unor școlari care nu s-au ridicat la standardele unor directori care se consideră șefi pe plantație”. Și părinții, însă, au partea lor de vină, crede el, pentru că acceptă astfel de prevederi și nu văd, de fapt, interesul superior al copilului.

Președintele CNE amintește și că este datoria inspectoratelor școlare județene să se asigure că școlile respectă legislația, dar nu o fac. Motivele?

„Pentru a nu supăra directori cu influență, inspectorii școlari aleg să nu solicite eliminarea prevederilor aberante din regulamente. Până când factorii decidenți din sistemul de învățământ nu vor înțelege că legislația și elevul au prioritate în fața prieteniilor și a intereselor nelegitime, corupția va domni în școala românească.”

Din păcate, reprezentantul elevilor în Consiliul de Administrație al Colegiului Național „Andrei Șaguna”, for în care s-a votat respectivul regulament, nu a vrut să dea declarații. Tot ce mi-a spus a fost că „nu e în măsură să comenteze pe marginea subiectului”.

Încă o dovadă a lipsei totale de transparență din unitățile de învățământ.

„Această practică de segregare e veche încă din perioada comunistă”

Practicile care se vor argumente pentru competiție se întâmplă de mulți ani și provin din comunism, explică Duminică, care se luptă de ceva vreme cu sistemul, alături de sindicate și ONG-uri, „însă cei care ne conduc se fac efectiv că nu aud”.

„Sunt luate o grămadă de măsuri inutile, facem programe de a doua șansă, dar nimeni nu se gândește la prima șansă!”

În România, dacă ai nenorocul să te fi născut la sat sau într-o familie cu un statut financiar precar, îți scad șansele de a avea acces la un sistem educațional performant, ba chiar, crește riscul de abandon școlar cu 20%. Conform Eurostat, în momentul de faţă suntem pe locul trei în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a școlii.

„Societatea românească nu e făcută doar din copii înalți, blonzi, deștepți, cu ochi albaștri. Lumea ar trebui s-o înțeleagă că performanța școlară a unui copil nu ține doar de capacitățile acestuia de învățare, ci și de mediul din care provine, educația de acasă, mediul social, cultură, forța financiară a familiei, dacă are sau nu probleme personale în familie etc. Ca să-ți dau un exemplu, un elev care atunci când se întoarce de la școală are acasă o mamă bolnavă de cancer, acesta nu mai poate fi concentrat sută la sută pe cerințele profesorilor. E clar că acel copil va avea o performanță școlară redusă, asta nu înseamnă că e mai prost”, explică sociologul.

Editor: Iulia Roșu