Aveam 19 ani când am fost diagnosticată cu depresie clinică, în 2018. Pe lângă lipsa dorinței mele de a trăi și anularea ședințelor în ultimul moment, terapeuta mea era îngrijorată de somnul meu haotic și de cât de puțin mâncam.
„Mesele depresive” – sau mâncărurile la care apelam când nu aveam putere să gătesc chestii hrănitoare, „normale” – au fost mereu amestecuri haotice de carbohidrați și alimente procesate. Am mâncat un pachet întreg de biscuiți Oreo cu o garnitură de sandviș cu multă brânză, macaroane cu brânză instant și supe la plic. Trecutul meu cu tulburări de alimentație și relația volatilă pe care o am cu mâncarea mi-au înrăutățit dietele de-a lungul anilor.
Videos by VICE
În timpul carantinei, mâncărurile mele depresive au variat de la biscuiți sărați și brânză la încercări triste de a-mi găti burrito. În ultima vreme am mâncat tofu condimentat cu mulți fulgi de ardei iuți, amestecat cu salată și maioneză de casă cu usturoi. Nu e așa bun la gust pe cât de apetisant sună, dar mă ajută. Când o rudă apropiată a fost în spital anul trecut, singurele lucruri pe care le-am băgat în mine aproape o săptămână au fost pahare cu cafea ieftină de la automatele din spital și sandvișuri cu pui. Stomacul și mintea mea se simțeau ca dracu, dar nu puteam să mănânc altceva.
„Mesele depresive iau naștere atunci când nu găsești energia și motivația să mai gătești”, îmi spune Lilly Sabir, o psihoterapeută de la Oxford, Marea Britanie. „O persoană care suferă de stări depresive cronice trece prin tipare care fluctuează și pot include mâncare sănătoasă, nesănătoasă, mult junk food sau mâncat prea puțin – astea sunt tipare de alimentație inconsistente care adesea maschează stările mai profunde de depresie prin care trece un om.”
Mesele depresive sunt un fel de mâncare de confort, dar fără motivația de a le găti sau bucuria de a le mânca. Includ adesea combinații alimentare destul de dubioase care pot provoca greață unor persoane. Cu toate astea, merită să-ți amintești că e mai bine să mănânci ceva decât nimic.
Termenul de „mese depresive” a devenit popular după ce a apărut în comunitățile online în ultimii doi ani. Pe Reddit și grupurile private de Facebook, oamenii vorbesc despre ce mănâncă atunci când simt că nu pot. De la kimchi amestecat cu paste vechi de două săptămâni și resturi de salam cu salată de cartofi și brânză, discuțiile despre mesele depresive de pe Reddit arată că oamenii ar amesteca aproape orice când nu au energie să gătească și să bage ceva în stomac. Există și un bingo al meselor depresive și am bifat cel puțin jumătate din lucrurile menționate acolo.
Am găsit grupurile de pe Facebook și Reddit anul ăsta. Și m-am simțit eliberată fiindcă 1) mesele depresive chiar există. Am crezut că sunt nebună că mănânc de atâta timp chestii din astea. Și 2) am realizat că oamenii au consumat chestii și mai dubioase decât mine.
Ca majoritatea comunităților online, să fac parte din grupurile astea a fost ca un catharsis, deși după un anumit punct am început să mă întreb dacă nu știam cam multe despre viețile unor necunoscuți. „Am picat un test azi, uite un sandviș dubios pe care l-am făcut să mă simt mai bine”, spunea o postare. „A trebuit să ne eutanasiem câinele azi și plâng în timp ce mănânc aluat de prăjituri”, spunea altă postare. Urmăresc și @depressionmealzchef pe Instagram, care chiar dacă are doar în jur de 150 de urmăritori, este un cont sincer și direct despre cum e să supraviețuiești cu mese depresive, mai ales când ești vegan/ă.
„Colegii mei de apartament făceau mișto de mine că nu știu să gătesc”, îmi spune Charlotte Edgington, care conduce contul cu colega ei de cameră, Kitty Jackson. Ambele sunt studente la Universitatea din Birmingham. „Am făcut împreună atât de multe poze oribile cu mâncarea făcută la depresie încât am decis să ne facem un cont ca să-l împărtășim cu lumea.”
Genul ăsta de grupuri oferă oamenilor spațiul în care să poată fi vulnerabili în fața a mii de necunoscuți. Cu toate astea, experții avertizează că pe unii îi poate afecta genul ăsta de postări. „Un sentiment invizibil de competitivitate poate predomina în genul ăsta de grupuri. Multe dintre mese arată mai degrabă bizar și ciudat, și poate face oamenii să creadă că mesele lor trebuie să arate dubios ca să se califice ca fiind depresive”, spune Sabir. „Grupurile astea nu sunt mereu o descărcare; pot chiar să-i afecteze pe cei care-și revin din tulburări de alimentație.”
Câteodată, ca supraviețuitoare a unei tulburări de alimentație, simt și eu că nu pot face față la conținutul de pe unele grupuri. Din fericire, opțiunea de mute face minuni în astfel de momente.
Pe lângă faptul că am aflat despre mesele depresive ale necunoscuților, m-am simțit mai ușurată că oamenii pe care-i cunosc au și ei propriile versiuni de mâncăruri depresive. „Câteodată mănânc același lucru când vreau să mă răsfăț – khichdi (un bol de mâncare indiană făcut din legume și orez) și dovleac prăjit. Se gătește super ușor și-mi evocă amintiri plăcute”, spune Ayushi Aishwarya, în vârstă de 22 de ani din Ptana, India, cu care am fost colegă la facultate. „Dar în zilele în care nu mă pot da jos din pat, ajung să comand orice îmi permite bugetul. A fost o perioadă în care am mâncat de la McDonald’s aproape zilnic. Când nu mai am bani, îmi fac ouă și paste, cu ceva cu brânză.”
Cănile nesfârșite de cafea par să fie alte favorite. „Am nevoie de ceva care să mă facă să mai simt puțină căldură și confort, așa că îmi fac de obicei cafea cu lapte și o beau cu ciocolată”, spune Aila Dutt, o studentă de 21 de ani din New Delhi. „Îmi plac și chicken nuggets de la McDonald’s, dar nu-mi permite bugetul să mănânc zilnic.”
Cofeina și depresia au o legătură indirectă – prea multă cofeină poate crea insomnie și să-ți înrăutățească depresia. Și zahărul îți poate înrăutăți depresia. Deci, deși e plăcut să mânânci sau să bei genul ăsta de lucruri când treci prin stări depresive, pot să-ți și înrăutățească starea.
„Mesele depresive conțin de obicei mult zahăr și cofeină, lucruri care pot perturba nivelurile de dopamină din creier”, îmi spune psihiatrul Alexander Lapa. „De-a lungul timpului, creierul se obișnuiește cu o dietă bogată în zaharuri. Dacă cineva cu o astfel de dietă încearcă să renunțe la zahăr, o să aibă parte de reacții pe termen scurt precum iritabilitate, anxietate și oboseală.”
În timp ce depresia poate duce la perioade lungi de timp în care unii oameni nu mănâncă deloc, mesele instant le vin în ajutor. „Îmi fac stoc de mâncăruri instant pe care le pot pune în tigaie sau la cuptorul cu microunde, cu orez prefiert și varză kale”, spune Jesse Jan Dreisse, care lucrează în marketing în Marea Britanie. „Îmi ia doar două minute să le încălzesc și sunt destul de hrănitoare. Pot și să trăiesc pentru totdeauna cu rondele de orez.”
Deși nu toată lumea ar înțelege de ce oamenii aleg combinații așa de dubioase, e important să-ți amintești că depresia poate să-ți răpească des abilitatea de a face chestii simple, precum să te dai jos din pat sau să te speli. Să-ți pregătești o masă pare atunci inimaginabil de greu în unele zile. În sensul ăla, să mănânci ceva – chiar și ceva considerat scârbos de alții – e mai bine decât să te înfometezi. Internetul e plin de ghiduri despre cum să mănânci mai sănătos când ai un buget limitat sau cum să te hrănești în funcție de ce nivel de depresie ai. O altă opțiune este să faci comandă la mâncare.
„Studiile au descoperit că dieta mediteraneană poate reduce șansele de a te confrunta cu tulburări depresive din moment ce e bogată în Omega-3 și vitamina B12”, spune Lapa. „O dietă bogată în legume verzi, fructe de pădure, nuci și pește te poate ajuta să obții toate vitaminele de care ai nevoie ca să reduci șansele de apariție a tulburărilor depresive.”
Sincer, fiindcă trăiesc într-o țară în care pandemia încă face ravagii, nivelurile mele de stres sunt neobișnuit de ridicate, iar asta înseamnă că mesele depresive nu se vor opri în viitorul apropiat. Cu toate astea, faptul că nu sunt singură în procesul ăsta mă face să mă simt cumva mai bine.
Bineînțeles că grupurile astea nu înlocuiesc terapia sau locurile unde poți căuta ajutor. Nici nu maschează faptul că mesele depresive pot fi un amestec nesănătos și haotic de alimente procesate. Dar ce ajută este faptul că poți vorbi despre cum e să te hrănești așa și că ai un loc unde să te destăinui. Comunitățile astea m-au învățat că nu trebuie să-ți fie rușine de mesele depresive. Ele înseamnă adesea că am reușit să fac față zilei. Și pentru moment, e deajuns.