Călătorii

Cum arată casele prostituatelor

Fotografa Lindsay Irene și-a petrecut ultimele luni de zile căutând subiecți pentru proiectul său personal, Viața domestică a lucrătoarelor sexuale din Canada. Deși lucrează ca fotograf al industriei și creează imagini pentru publicitatea online, a vrut să prezinte o perspectivă nouă: realitatea că lucrătoarele sexuale sunt oameni ca și noi.

Am avut, de curând, ocazia să documentez stilul de lucru al lui Lindsay, care are 32 de ani. Am fost cu ea la câteva shooting-uri foto cu prostituate pentru documentarul nostru Viața domestică a lucrătoarelor sexuale.

Videos by VICE

În documentar, ai ocazia să arunci o privire în viețile personale ale lucrătoarelor sexuale. Acest eseu foto include fotografii pe care Lindsay le-a făcut în călătoriile ei prin Canada, când a fost invitată în casele femeilor.

„Una dintre fete mi-a zis că are casa plină cu cadouașe de la clienți, gen cărți de benzi desenate și lucruri găsite pe plajă. Era super drăguț la ea”, mi-a povestit Lindsay.

VICE: Interviul nostru original cu tine despre proiect și documentar s-a concentrat mai mult pe portrete și pe subiectul destigmatizării lucrătoarelor sexuale. Cu ce diferă aceste fotografii de portrete?
Lindsay Irene: Când le fotografiam la ele acasă, am realizat că au niște case obișnuite, la fel ca noi toți. Abia după ce făceam zoom pe anumite detalii, aflam mai multe lucruri despre personalitatea lor. Am găsit multe cărți despre industria sexului sau jucării sexuale care nu ies în evidență la prima vedere. Când te uiți la detalii, poți să-ți dai seama că multe lucrătoare sexuale sunt activiste sociale: promovează drepturile LGBTQ prin postere și insigne și citesc cărți despre industria în care lucrează. O tipă avea și cartea lui Karley de la VICE, care are emisiunea Slutever.

De ce e atât de important vibratorul Hitachi pentru ele?
Cred că toate lucrătoarele sexuale pe care le-am cunoscut au vibratorul clasic Hitachi. E băgat în priză și pregătit de treabă pe noptieră. De multe ori, am văzut câte un Hitachi de cum am intrat pe ușă, era la vedere. Bineînțeles că am vrut să-l fotografiez, e un simbol al industriei sexului.

Ai călătorit prin multe orașe canadiene. Ai observat vreo diferență între lucrătoarele dintr-un oraș față de altul?
Da, clar. În unele orașe, cu cât aveau mai multe resurse, cu atât simțeau că fac parte dintr-o comunitate. De exemplu, în Vancouver, există PACE Society, care m-a ajutat să iau legătura cu ele. Prostituatele de aici luptă din greu pentru drepturile lor și colaborează cu poliția locală, cu care au o relație foarte bună, cum n-am văzut în niciun alt oraș. În alte orașe, comunitatea nu era așa de strânsă – unele persoane cu care am stat de vorbă se simțeau izolate. Nu știu dacă asta are legătură cu locul sau cu oamenii din zonă.

Care-i faza cu imaginea asta cu obiectele falice de pe raft?
Mi-a plăcut că erau strecurate printre statuete cu goblini și îngerași din porțelan. Evident că persoana respectivă era pasionată de literatura fantasy și de sex. Îmi plac mărunțișurile de pe rafturi, spun multe despre o persoană.

Din fotografii reiese că multe lucrătoare sexuale au o latură de tocilare.
Da, una dintre ele e înnebunită după jocurile video. Are personaje din anime pe rafturi și teancuri întregi de jocuri video. E și artistă și face design de modă.

În altă cameră, am găsit o instalație din lemn de care poți lega partenerul și o trusă medicală completă. Alteori, am găsit câte un zid întreg cu măști din latex și călușuri. Dacă deschid un dulap, dau de multe ori peste dildouri și vibratoare.

Dar sunt și case despre care n-ai putea să-ți dai seama că aparțin unor lucrătoare sexuale, nu?
Da, asta e chestia. Am întâlnit case care arătau fix ca a maică-mii: cu echipament pentru fitness, pisici, jucării pentru mâțe și tablouri colorate pe pereți. N-ai putea ghici nicicum că e casa unei lucrătoare sexuale. Până când te duce în pivniță și rămâi mască. Cum sunt și oamenii în societate, unii mai deschiși pe plan sexual, alții mai introvertiți. Unii exprimă asta liber, alții se ascund.

Cum a fost excursia pe care ai făcut-o pentru proiectul Viața domestică a lucrătoarelor sexuale din Canada?
A fost o nebunie. Am avut doar o săptămână la dispoziție: am reușit să strâng bani printr-un Kickstarter și m-au ajutat mulți oameni generoși. Am vizitat patru orașe: Winnipeg, Calgary, Vancouver și Halifax. A trebuit să planific totul dinainte și să am contactele tuturor prostituatelor cu care am lucrat. A fost o provocare. Unele mi-au tras direct țeapă. Dar au fost și unele care s-au retras din proiect din motive personale și respect asta pentru că știu că e dificil să ai curajul să te expui. Nu vreau să presez pe nimeni.

În afară de asta, a fost superb. M-am bucurat să le cunosc, să le vizitez orașele și să le aflu poveștile.

În ce orașe mai vrei să mergi pentru continuarea proiectului?
Am mai făcut fotografii în Montreal și o să mă întorc și acolo, dar la toamnă. Am vorbit cu multe persoane din Toronto și Montreal, chiar și din Quebec. Dar trebuie să mai câștig niște bani ca să pot plănui excursiile.

Care e următoarea fază a proiectului?
Vreau să fie o carte foto, poate și o expoziție. Trebuie să selectez imaginile și presimt că o să fie foarte greu. Îți dai seama că nu pot folosi toate imaginile. Și s-au strâns o grămadă. Trebuie să le aleg pe cele care reprezintă cel mai bine industria.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

https://www.facebook.com/viceromania/