Anul trecut, pe 1 decembrie, de Ziua Mondială a SIDA, oficialii guvernului nord-coreean au declarat țara „zonă fără SIDA”.
„Nu există nici măcar un pacient cu SIDA în țara noastră”, anunța un editorial din ziarul controlat de stat, Minju Choson. Cu exact patru ani mai devreme, Coreea de Nord a făcut aceeași declarație. Țara est-asiatică, în ciuda tuturor obstacolelor și cu ajutorul „celui mai avansat sistem socialist de sănătate” din lume, s-a imunizat împotriva HIV. Dar, din păcate, niciuna dintre declarații nu a fost adevărată.
Videos by VICE
În realitate, Coreea de Nord a avut și încă are parte de o epidemie extremă de HIV. Conform unei echipe de cercetători din Coreea de Nord și Statele Unite, primul caz de infecție confirmat a avut loc în ianuarie 1999. În ultimii ani infecțiile s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, iar în 2018 erau aproape 8 362 indivizi seropozitivi în Coreea de Nord, au declarat cei de la Asociația Americană pentru Avansul Științei. Zunyou Wu, epidemiolog la Centrul Chinezesc pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Beijing, a spus că răspândirea cazurilor de HIV din țară a fost „mai ridicată decât m-am așteptat”. După cum se mișcă lucrurile, situația pare să scape și mai mult de sub control.
Cercetătorii nord-coreeni au luat legătura în 2013 cu asociația americană nonprofit DoDaum, ca să-i ajute să investigheze răspândirea virusului HIV în Coreea de Nord. DoDaum a demarat proiecte educaționale și de sănătate în țară și a fost de acord să-i ajute. În 2015, au descoperit că Centrele Nord-Coreene pentru Controlul Bolilor au documentat o creștere constantă a infecțiilor cu HIV în ultimii zece ani. Sper finalul lui 2018, Comisia Națională pentru SIDA din Coreea de Nord a finalizat un sondaj național care indica faptul că răspândirea infecțiilor era în creștere. Virusul era mai frecvent la donatorii de sânge și oamenii care-și injectau droguri. Deși prevalența HIV-ului este încă destul de scăzută în comparație cu multe alte țări – 0,069 la sută, conform estimărilor făcute de echipele de cercetare, spre deosebire de numerele formate din două cifre în națiunile africane – Coreea de Nord se chinuie să gestioneze problema.
Sunt doar trei laboratoare în toată țara care folosesc proceduri medicale moderne pentru depistarea virusului HIV. Mai mult de atât, sancțiunile internaționale aspre fac ca doar 30 până la 40 la sută din medicamentele folosite pentru tratarea virusului să ajungă peste granița China-Coreea de Nord, conform spuselor lui Taehoon Kim, cofondator al DoDaum. Apoi intervine problema cenzurii. Science spune că oficialii din Coreea de Nord au insistat inițial ca DoDaum să nu facă publice rezultatele descoperirilor. Dar cum situația s-a agravat, cercetătorii s-au simțit nevoiți să spună adevărul.
„Pe de-o parte, să vorbești despre existența acestor pacienți poate duce la o reacție agresivă din partea guvernului central, din moment ce le este foarte frică de bolile transmisibile”, a spus pentru Science, Kim Mun Song, medic în cadrul Ministerului Nord-Coreean al Sănătății Publice din Pyonyang și legătura DoDaum în Coreea de Nord. „Pe de altă parte să nu comunici și să nu recunoști existența acestei probleme va întreține lipsa tratamentelor.”
Asta nu este singura grijă când vine vorba despre atitudinile guvernului nord-coreean vizavi de virusul HIV. Taehoon Kim și echipa sa se tem că autoritățile vor impune „măsuri severe ca să țină sub control boala… cu orice preț” prin incriminarea bolnavilor de HIV și încarcerarea sau deportarea oamenilor cu acest virus. Cercetătorii cer acum ajutorul comunității internaționale în lupta cu HIV-ul din Coreea de Nord. Au nevoie de un stoc de antiretrovirale ca să-i trateze pe cei infectați și de ajutor în reconstruirea sistemului de sănătate al țării.
Articolul a apărut inițial pe VICE ASIA.